Provocările avangardei (I)

Înainte de aborda chestiunea „bazinelor semantice” avangardiste în literatura română, sunt de făcut câteva precizări de situare şi configuraţie. Întâi, că, în raport cu mişcarea europeană, „modernismul extremist” românesc a  apărut şi s-a dezvoltat într-un context socio-cultural specific, aflat în plin proces de modernizare, care n-a permis coagularea deplină şi stabilă a unor doctrine literare… Citește mai mult

Leul albastru

Cu acest titlu al unei nuvele celebre în epocă, scriitorul Dumitru Radu Popescu este omagiat acum la împlinirea vârstei de 85 de ani de noi, redactorii celor trei generații ale revistei Steaua. Drumul lui literar a început aici, de la această publicație, bine cotată, unde D.R.P. a fost corector. Nu după mult timp, devenind un… Citește mai mult

Captivi

Cristi Puiu spunea la un moment dat că Trei dialoguri despre război, progres și sfârșitul istoriei universale, cuprinzând și o scurtă povestire despre Antichrist, cartea care stă la baza filmului Malmkrog, e unul din acele volume pe care îi place să le cumpere și să le dăruiască prietenilor. De ce? Fiindcă acest text ultim al… Citește mai mult

Revista Steaua între politică literară și literatură politică Partea a VII-a: 1990-1993

Este ingerința politicii în literatură o practică specifică doar dictaturilor? Se poate exprima cuvântul fără să apeleze politicul? Este în stare politicianul să instaureze dictatura sau să instituie/restaureze democrația fără camaraderia, tovărășia sau activismul intelectualului? Se poate valida scriitorul în afara cetății? Întrebările, fiind retorice, au un singur răspuns: Nicidecum. De altfel, istoria se dovedește… Citește mai mult

Radu Stanca 100

La centenarul nașterii, Radu Stanca rămâne integral poetul meteoric și dramaturgul schillerian al literaturii române postbelice, întruchipând în vremea stalinismului destinul nefericit al bardului efervescent – cel mai adeseori romantic –, plecat prea devreme dintre ai săi (Novalis, Keats, Byron, Baudelaire, Rimbaud, Cârlova, Eminescu, Schiller și, în felul lor, Hölderlin și Nietzsche). Înainte de orice… Citește mai mult

Două decenii fără Andrei Scrima

Daniela Dumbravă   André Scrima: înfășurarea în Cuvânt „Noi provenim într-un sens din istorie, dar trebuie de asemenea să restituim istoriei o realitate și o esență provenite din noi înșine. Prin aceste aporturi se constituie istoria: ea extrage această substanță, pe care o păstrează și o transmite, în aceste centre de inițiativă care sunt destinele… Citește mai mult

Mircea Eliade omagiat la Beirut

În perioada 12-13 februarie 2020, Universitatea Sfântul Iosif din Beirut a găzduit un simpozion dedicat lui Mircea Eliade. Organizatoare a fost Facultatea de litere și de științe umane, respectiv Departamentul de filosofie, sub tutela generoasă a profesorilor Nicole Hatem și Jad Hatem. Din România au participat : Simona Jișa, Laura T. Ilea, Ruxandra Cesereanu și Corin… Citește mai mult

Olga Tokarczuk și narațiunea tandră

După un repaus de un an îngăduit Nobelului pentru literatură în urma scandalului care a cuprins scena Academiei Suedeze, membrii prezidiului au decis decernarea retroactivă a premiului scriitoarei poloneze Olga Tokarczuk. Autoare a volumului Rătăcitorii, a cărui traducere în engleză sub condeiul lui Jennifer Croft a fost, la rândul său, distinsă cu premiul Man Booker… Citește mai mult

Despre război și sete

În aceeași manieră poetică și vizionară, Cosmin Perța revine cu romanul Arșița în care sunt continuate căutările și meditațiile personajului călugăr, începute odată cu Teofil și Câinele de lemn (2012) și cu În urmă nu mai e nimic (2015). De data aceasta, Teofil se confruntă cu absurdul și teroarea războiului, cu o lume distopică articulată… Citește mai mult

Traducerea ca nostalgie a rostirii românești

Nu am o teorie [a traducerii], ci o metaforă. E bazată pe relațiile dintre vikingi și insulele Irlandei și Britaniei. A fost o perioada istorică cunoscută ca Invazii și apoi o altă perioada cunoscută sub numele de Descălecări. Un motiv foarte bun pentru o traducere este Invazia. Pătrunzi în interior […] și invadezi italiana, invadezi… Citește mai mult

De la No time like now la Metroul F

No time like now, cea mai recentă carte de poezie publicată în engleză de Andrei Codrescu, e o carte new yorkeză în stil codrescian: sunt poeme care au o tentă de eseu și o latură meditativă (ori chiar filosofică, specifică lui A.C.), mereu flancată de ironie și uneori de sarcasm, ca poetul să se asigure… Citește mai mult

Scrisoare deschisă

Dragă Mihnea Bâlici, Știu că ești unul dintre tinerii colaboatori ai revistei Observator cultural, unde articolele tale se ocupă mai ales de noile titluri de poezie, insistând pe noutatea adusă de tinerii autori, fixați pe trendul actual, anticanonic, antisistem, antiliric. Fiecare cu estetica sa, zic eu, vârstnicul, care a trăit și el entuziasmul schimbărilor de… Citește mai mult

Despre nostalgie, cu nostalgie (Tarkovski, Rubliov și ruinele de la San Galgano)

                                                            pentru prietenii mei Nostalgia este legată de temporalitate, spațialitate și ireversibilitate, totuși ea nu este atât de tranșant distinctă de melancolie pe cât au vrut hermeneuții să o delimiteze. Diagnosticată târziu (în secolul al XVIII-lea), nostalgia nu a avut cum să fie conținută relativ oficial în marsupiul melancoliei decât în modernitate și, înainte… Citește mai mult

Modernismul și revoluția în România

  Modernismul românesc sau a pune „deasupra hainelor cămașa” Pe când era încă un tânăr scriitor român, Eugen Ionescu (1909-1994, devenit, peste ani, celebrul scriitor francez Eugène Ionesco, promotor mondial al teatrului absurd și membru al Academiei Franceze) publică, în 1934 pamfletul Nu, în care, între altele, se războiește cu autohtonismul, care poate fi găsit… Citește mai mult

Emanciparea femeii în dramaturgia realismului socialist

Imaginar comunist uniformizant Ceea ce ce critica dogmatică a anilor 50 numea „noua dramaturgie” constituie, pentru cultura română, un transplant artificial. Lipsită de o tradiție autohtonă, ea a fost inventată de la zero, pe model sovietic, și impusă de un regim totalitar comunist, el însuși instaurat de Moscova. Prin tematică și stilistică, „noua dramaturgie” revoluționară… Citește mai mult

Poeme de Nicholas Christopher

  Autoportret în oglinda convexă (41)     Nicholas Christopher (n. 1951) s-a născut și a crescut în New York. A studiat la Harvard, cu Robert Lowell și Elizabeth Bishop. Autor a numeroase cărți de poezie și de proză, Christopher a beneficiat și de numeroase burse ( din partea Guggenheim Foundation, National Endowment for the… Citește mai mult

Poeme de Mary Oliver

Autoportret în oglinda convexă (40)     Mary Oliver (1935-2019) este unul dintre cele mai cunoscute nume ale literaturii americane postbelice, câștigătoare, printre altele, a Premiilor Pulitzer și National Book Award. Scriitoare prolifică, autoare a numeroase cărți de poezie și proză, Oliver a abordat intersecția dintre lumea naturală și cea umană, construind, în cuvintele Jeanettei… Citește mai mult

Rezistența prin cultură, ieri și azi

  (masă rotundă, Facultatea de Litere, Cluj, 23 octombrie 2019) – fragmente –     Ruxandra Cesereanu Vă mulțumesc tuturor pentru prezența dumneavoastră aici. Este o masă rotundă și o dezbatere pe care le-am așteptat de multă vreme. Dezbaterea a avut, de fapt, un prim pilot la Sighet, unde a început simpozionul și a presupus,… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.