Așa cum precedentul volum, intitulat Despre irealul din lucruri (volum substanțial și valoros, precum și cel mai recent), poetul Ștefan Melancu își conservă, în esență, acea simțire eterică, un fel de calină melancolie structurală, dar intens dramatică, uneori patetică, în particularitatea unei manifestări lirice colorată rafinat și viguros. În finalul volumului Întoarcerea în real, ciclul… Citește mai mult
Este majoritar acceptat faptul că Ruxandra Novac a scris, odată cu publicarea volumului ecograffiti. poeme pedagogice. steaguri pe turnuri (Vinea, 2003, 2005), una dintre cărțile de referință nu doar pentru generația douămiistă, ci și pentru poezia românească a ultimelor decenii. Iată un poem-manifest din acest volum de debut, emblematic pentru sensibilitatea poetică a anilor 2000,… Citește mai mult
Autoportret în oglinda convexă (54) Campbell McGrath (n. 1962) a publicat numeroase cărți de poezie, dintre care merită amintite XX: Poems For The Twentieth Century (finalistă a Premiului Pulitzer în 2017), Capitalism sau Seven Notebooks. Beneficiar al câtorva dintre cele mai importante burse din peisajul american (MacArthur, Guggenheim), McGrath predă în prezent la… Citește mai mult
Radu Țuculescu este autorul român contemporan poate cel mai greu de subsumat unui grup, unei grupări sau unei orientări. Și asta nu pentru că ar fi adeptul unor teorii literare complexe sau pentru că ar practica o proză exclusivistă și migălos elaborată. Din contră, prozatorul pare să își concentreze atît subiectul, cît și stilul, în… Citește mai mult
Autoportret în oglinda convexă (53) Claudia Emerson (1957-2014) s-a născut și a crescut în statul Virginia, unde avea să și ocupe funcția de Poetă Laureată între 2008 și 2010. Autoare a opt volume de poezii, Emerson a primit de-a lungul carierei câteva dintre cele mai importante premii și distincții literare ale Statelor Unite (Academy of… Citește mai mult
Te văd îmbrăcată în hainele cele mai bune pregătite de mult pentru plecare deși ai știut dintotdeauna, mamă, că trupul tău va mai rămîne o vreme cu noi așa cum laptele tău a rămas în oasele mele și inima ta a pornit inima mea asemeni automobiliștilor rămași în pană iarna cînd se oprește cineva și… Citește mai mult
Scris, conform notei de final, între 2008-2010 și tipărit în 2011, volumul lui Karácsonyi Zsolt, Ússz, Faust, ússz, a fost recent tradus în românește, sub titlul Faust pe mări, de către George Volceanov. Nici traducătorul, nici schimbarea titlului original (care, în maghiară, înseamnă Înoată, Faust, înoată) nu sunt aleatorii. George Volceanov este, se știe, un… Citește mai mult
Cărțile de sertar – în accepțiunea consacrată, de cărți imposibil de tipărit sub regimurile de dictatură care s-au succedat în ultimul secol în România datorită implicațiilor lor politice și ideologice, ori pe urma unor estetice neconforme cu normele instituite și acceptate – s-au mai înmulțit, de curând, cu un titlu. Jurnalul ultimilor ani. 1938 –… Citește mai mult
În 2008, tot în Steaua, lăudînd Numele mierlei: 50 de clipuri vesele şi triste, excelenta antologie de proză scurtă semnată de Radu Pavel Gheo, îi reproșam totuși o selecție poate prea puțin riguroasă a textelor și marcată de un sentimentalism al autorului față propria creație. 12 ani mai tîrziu, prozatorul revine cu Un drum… Citește mai mult
Paul Celan, Rose Ausländer și Herta Müller radiografiază liminalitatea unui spațiu european dispersat și reconfigurat de marile schimbări socio-politice. Bucovina cu „oameni și cărți”, după cum afirmă Celan, sau Cernăuțiul lui Rose Ausländer, unde „poveștile și miturile pluteau în aer” (potrivit lui Werner-Birkenbach, într-un interviu cu poeta), nu mai există ca atare, în timp ce… Citește mai mult
Unul dintre cele mai inedit construite volume ale anului 2020 este Biocharia. Ritual ecolatru, publicat de Mihók Tamás la editura FrACTalia. Autorul cartografiază, într-un demers ecopoetic și ecocritic, teritorii sincretice, uman-(an)organice, instrumentând percepții spațiale de tip asamblaj și folosind o varietate de registre (de la stilul calofil, barochizant-ermetic la o non-afectivitate de fond a poemelor)… Citește mai mult
Pandemic 2020 * Când eram copil n-aveam nicio problemă să distrug lumea prin telepatie. Vecinii care ne invadaseră bucătăria. Case cu fantome din tufișuri sălbatice în spatele zidurilor de ciment fărămițându-se acolo unde stafiile strigă. Tatăl vitreg care mi l-a smuls din brațe pe câinele Nemo și l-a dat cuiva pe care încă îl caut.… Citește mai mult
Selecție și versiune în limba română Ligia Doina Constantinescu Un joc al închipuirii Să-ți spun ceva: în fiecare zi mor oameni. Și acesta-i doar începutul. În fiecare zi, la agențiile de pompe funebre, se nasc văduve de ultimă oră, orfani de ultimă oră. Ei stau cu brațele încrucișate, străduindu-se să ia o… Citește mai mult
Rolf Bossert, născut in 1952 la Reșița, moare în l986 în Frankfurt pe Main. În timpul scurtei sale vieți a publicat în Romania șapte carți. A pășit in anul 1985 în împrejurări dramatice în câmpul literaturii germane, pe care l-a părăsit în nici trei luni. S-a sinucis în februarie 1986. La începutul anilor… Citește mai mult
Cît de popular rămîne romanul istoric printre cititori și autori se poate vedea și din faptul că marea majoritate a romanelor noi pe care am pus mîna în acest an se înscriu sub larga și ofertanta umbrelă a genului. În cazul Ioanei Pârvulescu nu se poate vorbi cu adevărat de o surpriză, precedentele propuneri plasîndu-se… Citește mai mult
În articolul pe care i l-am consacrat în numărul 11-12 pe 2019 al revistei Steaua romancierei britanice Dame Iris Murdoch, după scurgerea unui secol de la naștere (și a unui deceniu de la moarte), lăsam a se înțelege că opera ei s-a bucurat de o primire călduroasă în România (fără a o fi pomenit însă… Citește mai mult
Autoportret în oglinda convexă (51) Dorianne Laux (n. 1952) este una dintre cele mai importante voci ale poeziei americane din a doua jumătate a secolului trecut încoace, finalistă a National Book Critics Circle Award și câștigătoare a Premiului Paterson. Poezia ei se distinge mai ales prin tipul de observație detașată pe care o… Citește mai mult
Mopeta cu Phoenix Anii ’80 mi-au adus multe despărţiri. Erau anii exodului. Totul era tratat ca ireversibil, toţi cei care plecau lăsau un gol dureros, aproape morbid. Ne luam rămas bun pentru totdeauna. Asa a fost şi la ultima întâlnire avută cu profesorul Mihail Nasta. Era până în martie 1984. Stăteam în Uranus, iar demolările… Citește mai mult
Deși și-a negat, fie și cu o jumătate de gură, poezia scrisă înainte de cea publicată în Îngerul căzut (2001), amintindu-și tribulațiile cu cenzura din preajma debutului, Adrian Alui Gheorghe și-a retipărit totuși, în Opera poetică (2016), și versurile din primele trei plachete, destul de consistente, apărute mai înainte (Poeme în alb-negru, 1987, Intimitatea absenței,… Citește mai mult
Deși înțeleg perfect însemnătatea lor pentru istoria literaturii, nu gust neapărat nici jurnalele, nici corespondența publicată după moartea autorilor. Nu-mi pot reprima senzația stânjenitoare (și, da, plină de delicii) că spionez prin gaura cheii. E vorba de texte cu mare doză de intimitate care s-ar cuveni să rămână secrete sau accesibile doar… Citește mai mult
Studenți în anii terminali ai Facultății de Litere din Cluj, când i-am frecventat Cursurile, ulterior implicați în colocviile exigent-solicitante ale „școlii” Dicționarului și Restituirilor, întemeiată și coordonată de Profesorul Mircea Zaciu, pentru noi, parcurgerea astăzi, la cu totul altă vârstă, a celor peste o mie de pagini ale Jurnalului său, recent apărut la Editura Limes… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.