Recentul volum semnat de către Gabriela Adameșteanu, Meserii nerecomandate femeilor, este etichetat ca memorialistică. Pînă la urmă, o umbrelă generoasă care nu se sfiește să acopere mai mult decît am fi tentați în mod uzual să așezăm în umbra sa. Cine se așteaptă să găsească în aceste pagini o melancolică privire înapoi, dispusă să adaste… Citește mai mult
Publicat în 2023, romanul de debut al Angela Martin, Valentina, a adunat destul de repede aprecierile criticii, impunând direct o nouă prozatoare. Ritmul rubricii a făcut să nu apuc scrierea unei cronici înainte ca un al doilea roman să iasă de sub tipar, Cartea lui Cezar. Cum și acesta s-a așezat la o coadă destul… Citește mai mult
Volumul de proză scurtă Instinct de supraviețuire semnat de Mircea Pricăjan a fost cel care m-a însoțit în concediu. O alegere făcută mai mult după intuiție, decît după date concrete. Texte scurte, un prozator ardelean contemporan pe care nu-l cunoșteam prea bine. S-a dovedit o alegere inspirată. Nu este o carte care să îți bîntuie… Citește mai mult
Despre poetul Adrian Alui Gheorghe nu sunt multe lucruri noi care ar putea fi adăugate la cele scrise și spuse deja. Pentru că în această ipostază a fost o prezență bine marcată în literatura noastră recentă, un nume neocolit de critică și cititori, o voce distinctă, puternică și colorată. Dar, personal, mult mai interesant îmi… Citește mai mult
Robert Wiene a produs în 1920 o capodoperă. Cabinetul doctorului Caligari este un film care a marcat arta cinematografică. Aspectul său vizual – în care expresionismul a subordonat orice pretinsă aparență de copiere a realității unei viziuni proprii, dictată de o lume ficțională al cărei autentic suprascrie percepția curentă – continuă să dicteze gradul în… Citește mai mult
În cronica pe care o dedicam acum opt ani romanului semnat de Ligia Ruscu, O căutare, inseram un pasaj introductiv în care vorbeam despre genul fantasy, despre popularitatea sa remarcabilă pe scena internațională și despre iterațiile sale destul de modeste în literatura noastră. Găseam atunci volumul analizat ca fiind pesemne cel mai bun reprezentant al… Citește mai mult
Regula spune că subiectul unei cronici literare ar trebui să fie o carte care fie este valoroasă, fie pretinde a fi una. Cronicarul disecă, analizează, pune un verdict. Așază volumul pe un raft. Atunci când alegi o carte despre care vei scrie, alegi o carte semnificativă, una care, sub o formă sau alta, are sau… Citește mai mult
Întotdeauna cînd am luat în mînă un volum al Doinei Ruști am știut că îl voi citi cu plăcere. Prozatoarea este poate cel mai elocvent model al scriitorului profesionist pe care îl poate oferi literatura noastră în acest moment, iar observația aceasta este deopotrivă un compliment și o atenționare. Scrie mult, are o scriitură bună,… Citește mai mult
Scriind despre Alexandru Jurcan îmi plăcea să încep punctînd versatilitatea sa ca autor, să amintesc de lejeritatea cu care semnează romane, povestiri, schițe, eseuri, să îi amintesc munca serioasă de cronicar dramatic și de cinema. Dar, lecturînd cel mai recent volum al său, Tensiuni timide aproape erotice [Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2024], mi-am dat… Citește mai mult
Proza noastră pare să fi primit în ultimii ani un impuls spre scoaterea din manierisme și obsesii care începuseră să miroasă a învechit.Creditul pentru această prea așteptată și necesară scuturare îi revine în bună măsură unui grup nou. Grup, în lipsa unui termen mai studiat și mai clar teoretic. Pentru că nu e o grupare,… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.