Așa cum precedentul volum, intitulat Despre irealul din lucruri (volum substanțial și valoros, precum și cel mai recent), poetul Ștefan Melancu își conservă, în esență, acea simțire eterică, un fel de calină melancolie structurală, dar intens dramatică, uneori patetică, în particularitatea unei manifestări lirice colorată rafinat și viguros. În finalul volumului Întoarcerea în real, ciclul… Citește mai mult
O carte notabilă din sfera criticii literare românești actuale este Naratorul cel rău. Un studiu despre realismul românesc: Rebreanu, Preda, Dumitriu (Editura Tact, 2024). Examinând receptarea celor trei scriitori de mai sus, C. Rogozanu deplasează interesul cercetării de la sfera esteticului înspre ideologic şi politic, revelând resursele unei interpretări ce extrage autorii şi operele din… Citește mai mult
Sprijinite pe un imaginar artistic prevalent, convulsiv, tensionat, primele cărți de poeme ale lui Nicolae Avram – Cântece de sinucigaș (2000), Litanii pentru diavol (2006), Federeii (2010), All Death Jazz (2013) – sunt acum urmate de Marea din spatele caselor cu acoperișul roșu (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022), volum care aduce și câteva schimbări semnificative.… Citește mai mult
Nu cred că în prezent sunt foarte mulți prozatori în literatura noastră care să aibă un loc bine cimentat. Autori care să aibă o valoare, o formulă și o voce care să fie un fel de mărci înregistrate și al căror traseu viitor să fie, nu stabilit, dar intuibil. Pentru majoritatea autorilor în activitate există… Citește mai mult
Poate că poezia, spun unii, e doar o formăceva mai stilizată a îngâmfării.Te dai, nu-i așa, mare, ești ceva mai înalt,dar numai cu o metaforă,decât restul lumii.Un schimb tăcut de locuri,un joc cam vinovatde-a v-ați ascuns, prin ceață,în umbră, în amurg, în întuneric.Pretinzând, de pildă,că nu e nicio distanțăîntre rana de jos și steaua de… Citește mai mult
Simțul poetic ne face plăcerea, trăirea psihică și nimic mai mult. E o idee fertilă. Există o atracție recurentă a poeziei spre „anonimatul autorului”, din câteva direcții. Sunt mai întâi originile orale și colective. Baladele și doinele circulau fără semnătură; textul era al comunității, nu al unui individ. Roland Barthes vede poezia ca un țesut… Citește mai mult
În acest an, 2025, scriitorul maghiar László Krasznahorkai a primit râvnitul Nobel pentru literatură. La scurt timp, s-au reeditat puținele traduceri în românește. Mă consider un cititor împătimit, dar până acum nu am abordat scrierile autorului. Știam că mă așteaptă fraze lungi și o lentoare vizionară, impregnată de postmodern, dar în materie de citit mă… Citește mai mult
Ilarie Voronca s-a născut la 31 decembrie 1903 la Brăila și a trecut în neființă la 5 aprilie 1946, la Paris. A avut o activitate literară diversă, dar a rămas cunoscut îndeosebi ca poet. A studiat dreptul la Universitatea din București și a debutat, în 1921, în revista Sburătorul literar cu poezia Tristeți de toamnă.… Citește mai mult
Retras în umbra echivocă a actorilor vorbirii, prin ambiguitatea identității lor (eu, tu, noi, voi), poetul Marcel Mureșeanu țese sensuri metaforice grave, în tușe dure de conotații contextuale și inflexiuni ale rostirii. Asertivul tăios al unei sentințe („Ca un brici fulgerul pe gâtul nopții…” PD, 16) sau sec, indubitabil, al definiției („… deșertăciunea? / Nimic… Citește mai mult
Cântecul liric Pe margine de pământ a fost inclus în Antologia de poezie populară a lui Blaga, ediția bilingvă (Limes, 2022, p. 152, sub numărul 109). La p. 253–254 sunt indicate peste 20 de variante înregistrate în Ardeal, Banat, Bihor și Maramureș, dar și în Moldova. Pentru antologie, Blaga a selectat textul cules din Domașnea,… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.