Articole din secțiunea: eseu

Spirit critic și legitimare ideologică

Spirit critic și legitimare ideologică

În preajma finalului de secol al XIX-lea și de început al veacului următor, când G. Ibrăileanu își scria Spiritul critic în cultura românească, viziunea critică asupra culturii noastre transpărea distinct și programatic, încă din titlu, doar din volumele – notorii – ale lui Titu Maiorescu intitulate Critice. Față de ele, raportarea lui Ibrăileanu se plasează,… Citește mai mult

Dante 2021   (700 de ani de la moarte)

Dante 2021 (700 de ani de la moarte)

Dante a descris în Divina Comedie cea mai cunoscută călătorie în Lumea de Apoi din literatura universală, o călătorie care nici după șapte secole nu pare a fi încheiată, se reiterează în forme diverse, continuă să dialogheze cu noi toți – autori, artiști, critici literari, lingviști, studenți, profesori, cititori. Călătoria lui Dante, atât cea terestră… Citește mai mult

Omul mozaic. 100 de ani de la nașterea lui Paul Celan

Omul mozaic. 100 de ani de la nașterea lui Paul Celan

Paul Celan, Rose Ausländer și Herta Müller radiografiază liminalitatea unui spațiu european dispersat și reconfigurat de marile schimbări socio-politice. Bucovina cu „oameni și cărți”, după cum afirmă Celan, sau Cernăuțiul lui Rose Ausländer, unde „poveștile și miturile pluteau în aer” (potrivit lui Werner-Birkenbach, într-un interviu cu poeta), nu mai există ca atare, în timp ce… Citește mai mult

Literatura fluxului de conștiință I Perioada interbelică

Literatura fluxului de conștiință I Perioada interbelică

Sfârșitul secolului al XIX-lea cunoaște o schimbare radicală de paradigmă în ceea ce privește concepția (filosofică, literară, artistică) despre conștiința și subiectivitatea umană. Dacă romanticii dublaseră „sufletul diurn” din filosofia clasică raționalistă cu un „suflet nocturn”, prin nuvelele și romanele lui F. M. Dostoievski marele continent necunoscut al psihismului uman iese masiv la suprafață. Psihologia… Citește mai mult

Provocările  avangardei (I)

Provocările avangardei (I)

Înainte de aborda chestiunea „bazinelor semantice” avangardiste în literatura română, sunt de făcut câteva precizări de situare şi configuraţie. Întâi, că, în raport cu mişcarea europeană, „modernismul extremist” românesc a  apărut şi s-a dezvoltat într-un context socio-cultural specific, aflat în plin proces de modernizare, care n-a permis coagularea deplină şi stabilă a unor doctrine literare… Citește mai mult

America lui Salman Rushdie

America lui Salman Rushdie

Este Salman Rushdie un romancier cu adevărat important al zilelor noastre? Ori i-a fost schimbat numele în renume în primul rând din cauza persecuţiei ideologice, a acelei fatwa care l-a obligat să petreacă mulţi ani în ascunzători, vigilent păzit de felurite servicii de securitate şi pază, guvernamentale ori ba? Mulţi nu agreează eclectismul discursului narativ… Citește mai mult

Poetica lui Emilian Galaicu-Păun

Poetica lui Emilian Galaicu-Păun

Poet, prozator, eseist, traducător și critic literar, Emilian Galaicu-Păun se impune drept un personaj singular în spațiul cultural românesc. Caracterul insolit al scriiturii sale nu vine dintr-o ruptură radicală sau anarhistă cu tradiția, ci dimpotrivă, din sincretismul la care apelează, făcând uz de hibridizări și bizarerii aflate în ,,sertarele” culturii. Raportat la generațiile de scriitori… Citește mai mult

Ce înseamnă politica iubirii revoluționare?

Ce înseamnă politica iubirii revoluționare?

Retorica decolonială Ce înseamnă iubirea revoluționară? Ce înseamnă în al doilea rând politica iubirii revoluționare? Despre ce fel de iubire e vorba? Iubirea empatie, iubirea creștină, iubirea subversivă, iubirea care reinventează o nouă epocă și se îndepărtează de trecut? Iubirea transculturală, iubirea valorilor ancestrale? Dintru început, problema este spinoasă și extrem de dificil de tranșat.… Citește mai mult

Textul ca o bandă Möbius  ̶  Figuri discursive  la Dumitru Ţepeneag

Textul ca o bandă Möbius ̶ Figuri discursive la Dumitru Ţepeneag

„Dar el nu era nici vultur, nici leu, pentru că el plângea. Şi nu era nici om, deşi trupul, îngrozitor de slab, costeliv, părea de om”. (Dumitru Ţepeneag, Plânsul) Misteriosul el din nuvela Plânsul este un fel de infrafiinţă, aparţinând unui regn indefinit, „nici vultur, nici leu”, dar „nici om”. Întrupare a unei alte conştiinţe,… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.