Așa cum precedentul volum, intitulat Despre irealul din lucruri (volum substanțial și valoros, precum și cel mai recent), poetul Ștefan Melancu își conservă, în esență, acea simțire eterică, un fel de calină melancolie structurală, dar intens dramatică, uneori patetică, în particularitatea unei manifestări lirice colorată rafinat și viguros. În finalul volumului Întoarcerea în real, ciclul… Citește mai mult
Un filosof mai puțin prizat în mediile de popularizare teoretică și totuși extrem de important ca influență pentru tematizările filosofiilor devenirii din secolul XX este britanicul Alfred North Whitehead (1861-1947). În lipsa traducerilor unor opere majore precum Principia Mathematica (1910-1913, co-autor: Bertrand Russell), Science and the Modern World (1925) sau Process and Reality (1929), ne… Citește mai mult
Regula spune că subiectul unei cronici literare ar trebui să fie o carte care fie este valoroasă, fie pretinde a fi una. Cronicarul disecă, analizează, pune un verdict. Așază volumul pe un raft. Atunci când alegi o carte despre care vei scrie, alegi o carte semnificativă, una care, sub o formă sau alta, are sau… Citește mai mult
Întotdeauna cînd am luat în mînă un volum al Doinei Ruști am știut că îl voi citi cu plăcere. Prozatoarea este poate cel mai elocvent model al scriitorului profesionist pe care îl poate oferi literatura noastră în acest moment, iar observația aceasta este deopotrivă un compliment și o atenționare. Scrie mult, are o scriitură bună,… Citește mai mult
Vremea clasicilor începe în cultura noastră cu Școala Ardeleană, impresionanta mișcare de redeșteptare națională din sec. XVIII-XIX; pentru o privire de ansamblu, argumentată filologic și științific, antologia gândită de Eugen Pavel și colectivul său (ediția a doua, 2024) oferă cea mai potrivită perspectivă datorită unei bogate baze de date. Efervescența mișcării de cercetare poate să… Citește mai mult
Stă în meritul Editurii Trei faptul că în ultimii ani, în colecția Misterele Inconștientului Colectiv, coordonată de Silviu Dragomir, ne-a oferit acces la una dintre lucrările clasice și copleșitoare ale cercetării comparativismului mitologiilor de pretutindeni. Măștile zeului, căci despre acest impresionant cargo e vorba, de Joseph Campbell, a devenit încă din anii ’70 ai secolului… Citește mai mult
Între atâtea discursuri lirice întortocheate, cu pretenții de profundă filosofare dramatică, poate chiar tragică, elaborate la noi de majoritatea poeților de azi, poezia lui Horia Gârbea din volumul O mașină pentru zburat (Editura Neuma, Apahida, 2025) este, fără îndoială, o excepție, prin tocmai divulgarea unui temperament liniștit, senin, lipsit de angoase vizibile, ceea ce nu… Citește mai mult
Júlia Szilágyi (1936–2025), critic literar și eseist clujean, a absolvit Universitatea Bolyai și a fost redactor la revistele Dolgozó Nő și Korunk. Din 1992 a predat la Universitatea Babeș-Bolyai, îmbinând experiența critică și eseistică într-un stil de predare sobru și pasionat. Eseurile sale se remarcă prin finețe analitică și o viziune unitară. A scris prefețe… Citește mai mult
În ultimele decenii, de la sfârșitul secolului al XX-lea și până în prezent, istoriografia a consacrat istoria recentă și istoria imediată ca domenii de cercetare ale istoricului, alăturându-le epocilor clasice (Antichitate, Ev Mediu etc.). Într-o astfel de conjunctură, memoria a devenit izvorul, sursa primară pentru scrierea istoriei, iar metoda de investigare folosită de istoric se… Citește mai mult
Cornel Udrea rămâne în memoria literaturii române ca un formidabil umorist, un frondeur, o personalitate ludică, dublată de un simț critic incisiv. Ironia caustică și volubilă din primele sale volume de succes – printre care Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi a primit aproape o aureolă de lucrare cult – s-a diluat ulterior într-o ironie… Citește mai mult
Căutând ceva pe internet, am dat peste o știre în Foaia Transilvană (21 martie 2025): „Iubitorii muzicii baroce sunt invitați sâmbătă, 22 martie, la cea de-a patra ediție a Maratonului Bach. O serie de concerte care va avea loc, la fel ca în anii precedenți, în Biserica Evanghelică-Lutherană Pietati din Cluj-Napoca. […] Ziua premergătoare Maratonului… Citește mai mult
08.01 Nicio poștă, doar câteva rânduri de la pisălogul de Lăpădatu, de aici din Bonn. În țară, aflu, sunt inundații mari. Aseară, i-am telefonat lui Jean de ziua lui. Nu avea zaiafet, ca altădată, erau doar ei cu familia lui Doru Pop. Mi-a dat adresa doamnei Stolojan, căreia vreau să-i cer textul lui Jean Mouton… Citește mai mult
Sunt curios să aflu, mai întâi, stimate Eugen Pavel, cum s-a născut ideea acestei monumentale antologii consacrate Școlii Ardelene? Cred că o întreprindere de o asemenea anvergură are o anumită geneză, o perioadă de gestație. A existat un asemenea moment declanșator, pe care l-am mai evocat cândva. În primăvara anului 2007, în sala de lectură… Citește mai mult
Ca florile, ca zareaCa florile, ca zarea când își ridică pleoapaprivind de sus în jos ori dimpotrivă cândse aud în Vale căprioarele plângândca ochii orbi ai serii, când se deschide groapaîn care cad ai nopții de nepăsare bulgăritot astfel se prăvale în nicăieri Mioapace poartă-n loc de rochii o rasă de călugăriși-n păr frunze de… Citește mai mult
Există spre finalul clasicului The Third Man al lui Carol Reed o replică emisă de abrazivul antagonist Harry Lime (interpretat de Orson Welles) care plutește pe suprafața istoriei cinemaului și la 76 de ani de la premiera filmului. Parafrazând, Lime, cu vocea lui Welles, zice așa: „În Italia, 30 de ani sub dominația familiei Borgia,… Citește mai mult
Pentru un clasic al literaturii noastre, cel mai greu este să iasă de sub „dominația” urmașilor; poate în prea multe cazuri aportul celor care ar trebui să păstreze amintirea clasicilor – mai precis, al urmașilor direcți – este nesatisfăcător. Uneori, aceștia își pot amesteca pana în cerneală. Posteritatea Hortensiei Papadat-Bengescu ilustrează această situație; fragmente din… Citește mai mult
Am ascultat cu încântare alocuțiunile câtorva dintre apropiații ex-studentului cu înclinații literare de la Facultatea de Medicină din Cluj, devenit ulterior redactor la săptămânalul Tribuna, prozator de anvergură cu reputație de combatant prin scris pentru libertate și adevăr, lider al Fundației Culturale Române (precursoare a ICR), precum și fondator al excelentei reviste bucureștene Cultura (continuată… Citește mai mult
În anul 1551, istoriograful și medicul Wolfgang Lazius din Viena a comunicat că opt ani mai devreme, adică în anul 1543, pescari români care navigau pe Mureș au cotit în râul Strei și au ancorat la marginea acestuia; în apele limpezi, pescarii au văzut ceva strălucitor: erau nenumărate monede de aur. Căutând mai departe, au… Citește mai mult
În posesia marilor muzee din străinătate au intrat de multă vreme descoperiri arheologice uluitoare făcute pe teritoriul actual al României. Este vorba, în primul rând, de tezaure. Tezaurul de 23 de vase de aur, din secolele VII-VIII d.Hr., descoperit în 1799 la Sânnicolau Mare, a fost achiziționat de Kunsthistorisches Museum din Viena. În același muzeu… Citește mai mult
Recent apăruta lucrare funda mentală a lui Mihai Bărbulescu despre Civilizația romană în Dacia aduce în atenția cititorilor pasionați câteva probleme demne de reflecție. Una dintre ele se leagă de mai vechea dezbatere referitoare la semnificația termenului civilizație. Dacă suntem de acord că există o civilizație romană – distinctă de cea hellenică, de la care… Citește mai mult
Marele îndrăgostitAm fost un îndrăgostit atât de mare: mi-am umplutzileleAtât de mândru cu splendoarea laudelor Iubirii,Durerea, calmul și uimirea,Dorință nemărginită și totuși mulțumită,Și toate numele dragi pe care oamenii le folosesc,pentru a înșela disperarea,Pentru pâraiele confuze și nevăzute care ducInimile noastre la întâmplare în întunericul vieții.Acum, înainte ca tăcerea fără gânduri asupra aceleilupteSă se strecoare,… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.