Un prim răspuns la această întrebare ni l-a oferit însuși Marin Preda, care, răspunzând la întrebarea unui critic „pe linie”, care dorea să-l arondeze cu orice preț literaturii „angajate”, a spus că Niculae Moromete este ceea ce ar fi devenit Marin Preda… dacă nu ar fi devenit scriitor. Las la o parte subtilitatea de țăran… Citește mai mult
Articole din secțiunea: Lectura clasicilor
Despre poezie, cu Vladimir Streinu
Spre deosebire de Tudor Vianu, ai cărui discipoli au colaționat notele de curs și le-au publicat în monumentala ediție de Opere încă înainte de 1989 (dar și, recent, într-un masiv volum de Literatură universală în amfiteatru. Cursuri, conferințe, documente de catedră, prezentat în această rubrică, în Steaua de octombrie 2025), Vladimir Streinu nu a avut… Citește mai mult
De ce nu e Moromete intelectual
Unul dintre cele mai răspândite clișee literare din mediul școlar (și, pe cale de consecință, și din mentalul colectiv național) este cel conform căruia Ilie Moromete, personajul principal al romanului Moromeții de Marin Preda, ar fi un „țăran intelectual”. Atât de adânc înrădăcinat este acest clișeu, încât, nu cu mulți ani în urmă, când la… Citește mai mult
Și totuși, de ce Clujul? (II): Borna Blaga
În articolul precedent, am arătat, mai degrabă prin eliminare decât prin raționament direct, câteva motive serioase pentru care Marin Preda nu a mai plasat acțiunea din Cel mai iubit dintre pământeni la București, așa cum o făcuse în toate romanele sale „citadine” precedente. Încă nu am examinat, însă, rațiunile care l-au determinat să mute… Citește mai mult
Și totuși, de ce Clujul? (I)
Puțini comentatori au întârziat mai mult de-o frază în jurul împrejurării că Marin Preda a plasat acțiunea din romanul Cel mai iubit dintre pământeni (1980) în Cluj. Și totuși, alături de îndeletnicirea personajului principal – cea de profesor de filosofie –, este cea de-a doua îndepărtare majoră de tiparul romanelor prediste. Nu este, firește, singurul… Citește mai mult
Dialogurile lui Erudițian
În circumstanțele în care literatura mondială, cea mai popularizată denumire, în prezent, a disciplinei cunoscute îndeobște sub numele de literatură comparată, cunoaște o importantă redefinire prin cercetările lui David Damrosch, relativ de curând tradus și în limba română, dar intrat de mai multă vreme în programe universitare – apariția cursurilor de comparată ale lui Tudor… Citește mai mult
Camil Petrescu, din nou inedit
În mod normal, noi apariții din opera unui clasic precum Camil Petrescu ar suscita interesul general – mai ales dacă ar fi vorba despre teatru sau film, domenii privilegiate pentru autorul nostru. El debutează, în 1913, la cotidianul de teatru Rampa, scrie prima versiune a Jocului ielelor în jurul lui 1916 și, după război, se… Citește mai mult
Un om care a fost
Valeriu Papahagi nu face parte din repertoriul de figuri care animă paginile cunoscutului volum al lui Nicolae Iorga, Oameni cari au fost (ediția definitivă, în patru volume, apărută între 1934 și 1939). Dar ar fi putut face parte. Nu numai pentru că a fost doctorandul lui Nicolae Iorga, susținându-și teza în 1933 și publicând-o în… Citește mai mult
Opera Hortensiei Papadat-Bengescu
Pentru un clasic al literaturii noastre, cel mai greu este să iasă de sub „dominația” urmașilor; poate în prea multe cazuri aportul celor care ar trebui să păstreze amintirea clasicilor – mai precis, al urmașilor direcți – este nesatisfăcător. Uneori, aceștia își pot amesteca pana în cerneală. Posteritatea Hortensiei Papadat-Bengescu ilustrează această situație; fragmente din… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.