„Dacă mai e cineva ardelean azi, acela e chiar Mircea Muthu”, scria Al. Cistelecan, comentând o carte a teoreticianului clujean, cumva testamentară (acum), Via Transilvanica. Repere istorice și culturale (Editura Școala Ardeleană, 2023). Cel care, îngemănând rigorile teoriei literare cu virtuțile eseului, a izvodit, într-o abordare sistemică, de anduranță, interesat de „trecutul viu”, cărți temeinice.… Citește mai mult
Ca student la secția engleză-germană a Facultății de Litere clujene, și membru al redacției Echinox (unde am activat neîntrerupt între 1971-83), între cunoscuții mei cei mai apropiați se număraseră și reprezentanți de frunte ai așa numitei Rumäniendeutsche Literatur (Literatura germană din România). Dintre aceștia, soarta mi-l destinase ca vecin de stradă pe importantul – și… Citește mai mult
Cornel Udrea rămâne în memoria literaturii române ca un formidabil umorist, un frondeur, o personalitate ludică, dublată de un simț critic incisiv. Ironia caustică și volubilă din primele sale volume de succes – printre care Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi a primit aproape o aureolă de lucrare cult – s-a diluat ulterior într-o ironie… Citește mai mult
S-a retras dintre noi înainte de vreme, în acest septembrie, și Ioan Moldovan, un mare poet, un minunat prieten pentru mulți și un om de mare omenie. Din nefericire, i-au luat-o înainte spre veșnicie, congeneri ca Augustin Pop și, mai recent, Andrei Zanca, născuți în același an 1952, fast pentru poezia românească, sub care se… Citește mai mult
În 1971, spre finele anului, când am fost primit la revista Steaua, am admirat, dincolo de conținut, scrisul caligrafic (pe jumătăți de coală A4) al lui Nicolae Manolescu, care deținea aici, din 1970, o rubrică foarte apreciată, Teme. Culegerea de eseuri a ajuns acum la ediția a patra, recent apărută la editura Cartea Românească. Am… Citește mai mult
Nicolae Manolescu, o lumină care se aprinde, se stinge, se aprinde. L-am întâlnit, tânăr, ca nume, prin 1962, în calitate de critic literar în afirmare, într-o generație care s-a născut între 1930 și 1940, în cronicile lui despre cărți de poezie, poate prima dată în paginile revistei Contemporanul, unde sectorul critic era onorat de… Citește mai mult
S-a născut la Satu Mare la 17 iulie 1959 –poet, eseist, traducător, dramaturg, redactor. Și-a dat bacalaureatul în orașul natal la Liceul Kölcsey Ferenc. A terminat Facultatea de Litere a Universității din Cluj, secția maghiară-franceză, în 1984 (în timpul studenției a fost redactor la revista Echinox). Între 1984 și 1999 a trăit la Cristuru Secuiesc… Citește mai mult
La scurt timp după decesul compozitorului-academician Cornel Țăranu, în vara anului 2023, bimilenara metropolă culturală a Transilvaniei și-a pierdut încă un personaj emblematic: reputatul anglist, profesor universitar și traducător Virgil Stanciu. Discret, taciturn, excesiv de modest, a știut să se impună prin prestanța sa profesională și umană ca un reper inebranlabil al vieții intelectuale clujene,… Citește mai mult
A plecat recent dintre noi, profesorul Virgil Stanciu, „Bill” cum îi spuneau cei mai apropiaţi, una dintre personalităţile de neînlocuit ale anglisticii şi americanisticii româneşti. S-a născut la Blaj, în anul 1941, într-o familie de profesori în care tradiţia intelectuală şi spirituală a Blajului era păstrată vie şi continuată la înalt nivel. Erau ani dificili… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.