Pe tânăra domnișoară Rodica Lascu, asistentă la catedra de limba franceză a Facultății de Filologie din Cluj, am întâlnit-o prima oară prin 1976. Eram în ultimul an de liceu și m-a ajutat să descâlcesc destul de complicata gramatică a limbii lui Voltaire. Mă pregăteam din greu să dau admitere la secția română-franceză a Facultății de… Citește mai mult
Îndurerată familie, îndoliată asistență, Îl conducem astăzi spre o lume crezută mai bună pe profesorul Mircea Muthu, a cărui plecare dintre noi sărăcește dramatic cercul de colegi și prieteni care rotunjea exemplar, cu ani în urmă, colectivul Catedrei de Literatură română, apoi și de Literatură comparată, al Facultății de Filologie, de Litere, din Cluj. Se… Citește mai mult
„Dacă mai e cineva ardelean azi, acela e chiar Mircea Muthu”, scria Al. Cistelecan, comentând o carte a teoreticianului clujean, cumva testamentară (acum), Via Transilvanica. Repere istorice și culturale (Editura Școala Ardeleană, 2023). Cel care, îngemănând rigorile teoriei literare cu virtuțile eseului, a izvodit, într-o abordare sistemică, de anduranță, interesat de „trecutul viu”, cărți temeinice.… Citește mai mult
Ca student la secția engleză-germană a Facultății de Litere clujene, și membru al redacției Echinox (unde am activat neîntrerupt între 1971-83), între cunoscuții mei cei mai apropiați se număraseră și reprezentanți de frunte ai așa numitei Rumäniendeutsche Literatur (Literatura germană din România). Dintre aceștia, soarta mi-l destinase ca vecin de stradă pe importantul – și… Citește mai mult
Cornel Udrea rămâne în memoria literaturii române ca un formidabil umorist, un frondeur, o personalitate ludică, dublată de un simț critic incisiv. Ironia caustică și volubilă din primele sale volume de succes – printre care Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi a primit aproape o aureolă de lucrare cult – s-a diluat ulterior într-o ironie… Citește mai mult
S-a retras dintre noi înainte de vreme, în acest septembrie, și Ioan Moldovan, un mare poet, un minunat prieten pentru mulți și un om de mare omenie. Din nefericire, i-au luat-o înainte spre veșnicie, congeneri ca Augustin Pop și, mai recent, Andrei Zanca, născuți în același an 1952, fast pentru poezia românească, sub care se… Citește mai mult
În 1971, spre finele anului, când am fost primit la revista Steaua, am admirat, dincolo de conținut, scrisul caligrafic (pe jumătăți de coală A4) al lui Nicolae Manolescu, care deținea aici, din 1970, o rubrică foarte apreciată, Teme. Culegerea de eseuri a ajuns acum la ediția a patra, recent apărută la editura Cartea Românească. Am… Citește mai mult
Nicolae Manolescu, o lumină care se aprinde, se stinge, se aprinde. L-am întâlnit, tânăr, ca nume, prin 1962, în calitate de critic literar în afirmare, într-o generație care s-a născut între 1930 și 1940, în cronicile lui despre cărți de poezie, poate prima dată în paginile revistei Contemporanul, unde sectorul critic era onorat de… Citește mai mult
S-a născut la Satu Mare la 17 iulie 1959 –poet, eseist, traducător, dramaturg, redactor. Și-a dat bacalaureatul în orașul natal la Liceul Kölcsey Ferenc. A terminat Facultatea de Litere a Universității din Cluj, secția maghiară-franceză, în 1984 (în timpul studenției a fost redactor la revista Echinox). Între 1984 și 1999 a trăit la Cristuru Secuiesc… Citește mai mult
La scurt timp după decesul compozitorului-academician Cornel Țăranu, în vara anului 2023, bimilenara metropolă culturală a Transilvaniei și-a pierdut încă un personaj emblematic: reputatul anglist, profesor universitar și traducător Virgil Stanciu. Discret, taciturn, excesiv de modest, a știut să se impună prin prestanța sa profesională și umană ca un reper inebranlabil al vieții intelectuale clujene,… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.