Într-o carte de interviuri care-și propunea să contureze limitele paradigmei istoriografice de la cumpăna dintre secolul al XX-lea și veacul în curs Maria Lucia Paralles-Burke își începea caracterizarea lui Carlo Ginzburg în felul următor: „Puțini istorici de astăzi sunt la fel de originali precum Carlo Ginzburg, puțini scriu la fel cum o face el și… Citește mai mult
Volumul coordonat de profesorul Zoltán Rostás și sociologul și jurnalista Florentina Țone trebuie înțeles, aș spune, ca „o producție”, interacțiune dezvolată în contextul didactic, a relației formative ce implică magistrul și discipolii șăi. Este un tip de relație dinamică, activă, o metodă de învățare care nu vizează în primul rând dobândirea unor informații, ci mai… Citește mai mult
Istoria este o disciplină a cunoașterii care se fundamentează pe „succesiunea faptelor” și se materializează prin discurs sau narațiune. Chiar și atunci când istoricul se folosește de „urmele materiale” ale trecutului pentru a reconstitui evenimente și fenomene sociale, acestea nu prind înțeles fără „povestea” spusă de istoric. Altfel spus, aceste „urme materiale” rămân obiecte valoroase… Citește mai mult
Cultura populară a evidențiat în ultimele decenii – referindu-ne la anii de la sfârșitul secolului al XX-lea și cei din veacul următor – o apetență remarcabilă pentru genul biografic. La marile edituri au apărut colecții care regrupau astfel de publicații, iar mediul academic s-a arătat tot mai interesat de poziționarea genului biografic într-o dispută tradițională… Citește mai mult
Profesorul Doru Radosav se remarcă drept un inovator/înnoitor al cercetării istoriografice românești din deceniile de după 1990. Format ca cercetător și profesor de istorie în orizontul istoriei culturii medievale și moderne și istoria ideilor, alonja sa intelectuală a cuprins noi arii de investigare istoriografică și noi metodologii de cercetare istorică asociate istoriei sociale, istoriei mentalităților,… Citește mai mult
Gurile Dunării constituie un „spațiu fierbinte” în lumea contemporană, dar atenția savanților români a fost probată de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Printre cei care au inaugurat acest interes se numără polihistorul N. Iorga cu o lucrare intitulată Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe (Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, București, 1899). Ce ne… Citește mai mult
Apariția editorială recentă a unei culegeri de studii a cercetătoarei din Ungaria, Teréz Oborni, volum consacrat istoriei Principatului Transilvaniei, reprezintă în fapt o sinteză de istorie a provinciei pentru secolele al XVI-lea și al XVIIlea (Grădina zânelor. Studii despre Principatul Transilvaniei, traducerea în limba română de Mária Pakucs-Willcocks și Lóránd Rigán, Rubicon Intézet, 2024). Volumul… Citește mai mult
În ultimele decenii, de la sfârșitul secolului al XX-lea și până în prezent, istoriografia a consacrat istoria recentă și istoria imediată ca domenii de cercetare ale istoricului, alăturându-le epocilor clasice (Antichitate, Ev Mediu etc.). Într-o astfel de conjunctură, memoria a devenit izvorul, sursa primară pentru scrierea istoriei, iar metoda de investigare folosită de istoric se… Citește mai mult
Scrisul istoric din ultimele două decenii ale secolului trecut a intrat într-o nouă perioadă – sau, după unele opinii, într-o veritabilă „eră nouă” – odată cu afirmarea tezei despre „sfârșitul istoriei”. Un „sfârșit” înțeles, în fond, ca epuizare a marilor teleologii și ca limitare a discursului istoric elaborat din perspectiva unor viziuni ideologice dominatoare (liberalism,… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.