1. Dezvoltarea extensivă pe care a cunoscut-o scrisului literar românesc, începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, a avut ca efect impunerea limbii române ca limbă de cult și de cultură imediat după anul 1700. A fost acesta rezultatul remarcabil al coeziunii culturale, manifestate de cărturarii activi în întreg spațiul românesc. Pentru că,… Citește mai mult
Filologul autentic este perceput, prin definiție, ca un om dedicat bibliotecii, un împătimit scormonitor printre cărți sau manuscrise provenite din alte epoci. O imagine emblematică pe care Gheorghe Chivu o ilustrează cu prisosință, studierea și editarea vechilor scrieri devenind o prioritate pentru profesorul bucureștean. Câteva direcții de cercetare au polarizat, de-a lungul anilor, activitatea lingvistului,… Citește mai mult
[…] A lua Africa drept punct de plecare pentru o investigație privitoare la viitorul Pământului și la destinele tehnologiei prezintă numeroase avantaje. Africa este într-adevăr una dintre regiunile lumii în care vor fi apărut o teorie a vieții, o teorie a vorbirii și o teorie a ontogenezei, al căror potențial nu l-am exploatat suficient. Majoritatea… Citește mai mult
În urmă cu aproape șase decenii, balică fiind eu, adică studentă în anul întâi, ieșeam din Librăria Universității în colțul de stradă unde, zicea un jurnalist interbelic, se întâlneau mereu „filosofii ageri ai răspântiilor”. Colega cu care eram mi-a șoptit: „Îl vezi pe domnul ăla de acolo? E Constantin Cubleșan!” Eu am mimat o uimire… Citește mai mult
Întrebare creștinească (1560) Întrebare: Creștin ești? Răspuns: Creștin. Î: Carele e omul creștin? R: Omul creștin easte acela om cine în Hristos creade și viiază cum sînt tocmealele lu Hristos, săva acela om cine creade iertăciunea păcatelor de la Tatăl Sfânt, Dumnezeu, că i se va da în har pren Isus Hristos. Î: De la… Citește mai mult
– Stimate Domnul Emanuel Conțac, s-au înmulțit, prin rezultatele cercetărilor mai recente, lucrurile care se știau despre Coresi? În ce fel, cu ce anume? – Meșterul Coresi ne-a lăsat o serie de tipărituri românești la care el a contribuit nu doar ca tipograf, ci și ca diortositor (echivalentul „redactorului de carte”, dacă această… Citește mai mult
La 70 de ani mă întreb dacă n-ar trebui să port pălărie, dacă n-ar trebui să îmbrac mai des costumul cu cravată, sau un sacou elegant, iar prin casă, un halat de mătase închis la culoare. Eu, blugi, adidași, tricouri, cu părul mai mult alb, cu barba mai mult albă… Parcă nu se prea potrivesc,… Citește mai mult
Anul 1985. Primesc în lagărul de la Unna Massen o carte poștală cu Turnul Eiffel… prima corespondență pe această adresă a lagărului în care mă aflam de la începutul lunii aprilie. „Bine ai venit, sora noastra! Suntem atât de fericiți să te știm în siguranță, în libertate, să te știm aproape de noi. Te așteptăm… Citește mai mult
Aniversarea a nouăzeci de ani de la nașterea lui Nicolae Breban are o semnificție importantă în cultura noastră. Am avut romancieri a căror operă s-a înscris în panteonul cultural românesc în mod neechivoc, dar nu sunt mulți cei care să fi atins vârste care să le egaleze pe cele ale lui Lev Nikolaevici Tolstoi (82… Citește mai mult
Contemplat de la distanța dintre capitala Transilvaniei și cea a Banatului, Mircea Mihăieș îmi apare ca un cuceritor de culmi inexpugnabile. Vastele sale cercetări consacrate operei lui James Joyce sunt comparabile cu acțiuni literare de anduranță ce implicau susțineri instituționalizate, sau grupuri solide de experți (cum ar fi, să zicem, Dicționarul scriitorilor români… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.