Fără indulgență

Fără indulgență

Volumul lui Ion Mureșan, Indulgențe, a apărut deja de mai bine de o jumătate de an. Nu este cea mai recentă apariție pe rafturile librăriilor. Dar, pe de altă parte, nici textele aflate între coperțile sale nu sunt cele mai proaspete, aici Ion Mureșan adunînd o parte din publicistica desfășurată în ultimii treizeci de ani,… Citește mai mult

Interviu Steaua -Mircea Cărtărescu – „Pandemia a fost pentru mine o pandemonie”

Ruxandra Cesereanu: Dragă Mircea, cum ai rezistat în anul acesta pandemic care s-a împlinit, cum ai depășit spaimele, nevrozele, cum te-ai apărat de demonii neliniștii, cum ai supraviețuit? Ai scris? N-ai scris? Ai fost blocat? Te-ai deblocat? Te-ai redescoperit altfel, te-ai resetat? Te întreabă ceea ce te întreabă cineva care a trecut prin procesul de… Citește mai mult

Performance identitar

Rezumat: În sînt alta, Svetlana Cârstean explorează orizontul unei geografii identitare, cartografiate în sens palimpsestic și performativ, chiar dacă valoarea estetică a volumului crește doar gradual, până la poemele care explorează relația spectrală cu figura maternă, niște piese de rezistență ale liricii actuale. Așa cum indică și titlul noului său volum – sînt alta, publicat… Citește mai mult

Dante 2021 (700 de ani de la moarte)

Dante a descris în Divina Comedie cea mai cunoscută călătorie în Lumea de Apoi din literatura universală, o călătorie care nici după șapte secole nu pare a fi încheiată, se reiterează în forme diverse, continuă să dialogheze cu noi toți – autori, artiști, critici literari, lingviști, studenți, profesori, cititori. Călătoria lui Dante, atât cea terestră… Citește mai mult

Caleidoscopul discontinuu

Locul Hortensiei Papadat-Bengescu, în proza noastră de după cel de-Al Doilea Război Mondial, nu a fost ocupat nici de Iulia Soare – autoare a excelentului roman Familia Calaff (1957), dispărută însă prea devreme – nici de prolifica Ileana Vulpescu – prozatoare cu un anume succes de public, obținut însă, vorba lui Romul Munteanu, pe bază… Citește mai mult

Poate povestea unui om

Cristian Fulaș s-a impus în atenția criticii și a cititorilor, acum cîțiva ani, cu romanul său de debut. Cu siguranță ar fi trebuit să fie remarcat și prin calitatea traducerilor pe care le-a semnat (și continuă să le semneze), traduceri excelente din autori deloc facili ca transpunere, dar soarta traducătorilor pare să fie întotdeauna cea… Citește mai mult

gen z poetry (I)

Revista Steaua vă propune și în 2021 – un dosar cu poete și poeți tineri. Din genealogiile tripului, aparent hedonist și superficial, înspre voci predispuse împărtășirii/ dialogului, poezia foarte tânără, destul de plurală în dosarul propus aici, se întâlnește pe zona tehnologică. Există o atenție filigranată pentru ritm (sau lipsa lui), fie unul atins de… Citește mai mult

Charles Baudelaire – Poeme de tinerețe, poeme regăsite

Prezentare și traducere: Ioan Pop-Curșeu Cu ocazia bicentenarului Baudelaire (1821-1867), prezint cititorilor traducerea unor poeme pe care tânărul poet le-a risipit în diverse ziare și reviste, sub diferite semnături de împrumut (în special Privat d’Anglemont). Trebuie spus că anii 1841-1845, cărora le aparțin majoritatea poemelor de mai jos, sunt – pentru Baudelaire – ani de… Citește mai mult

Singularul pluralității

În prezentul prozei românești, dominat de o foarte vizibilă aplecare spre realism, chiar dacă înțeles sau transpus în mod diferit ca viziune auctorială, ieșirea din acest tipar este nu atât o raritate, cât mai degrabă o excentricitate. Proza poematică este și a fost întotdeauna un act de frondă, un act solitar care prin însăși natura… Citește mai mult

IN SHAKESPEARELAND

Dacă până acum zece, cincisprezece ani era posibil să-ți pui întrebarea retorică „Unde ne sunt shakespeareologii?”, în ultima decadă s-au inmulțit considerabil lucrările serioase consacrate cercetării operei Bardului de la Stratford. Studiile shakespeareene intraseră într-o eclipsă de durată în perioada de după disparția remarcabilei falange de angliști ilustrate de Levițchi, Duțescu, Ștefănescu-Drăgănești, Mihail Bogdan, Dan… Citește mai mult

Eta Boeriu: poezie și suferință

Secvențe literare contemporane Există un evident dezechilibru între imaginea Etei Boeriu pe retina colegilor din Cercul Literar de la Sibiu și cea sub care circulă în receptarea curentă a literaturii. Prima este strălucitoare și impozantă, alimentată fiind de admirația față de calitățile poetei și traducătoarei. Ion D. Sîrbu, în scrisorile către Virgil Nemoianu și Ion… Citește mai mult

Anchetă Tristan Tzara (1896-1963) – 125 de ani de la naștere

O „DADA-enquête” în revista Steaua „DADA ne signifie rien”, afirma Tristan Tzara. Ca în teoria haosului, însă, câteva fraze care „nu însemnau nimic” au contribuit la crearea uneia dintre vocile cele mai puternice ale umanității, voce care a trecut deja pragul secolelor. Așa se face că, fie voluntar (prin preocupări poetice sau academic-teoretice), fie involuntar… Citește mai mult

Mia too

1 2015 e anul de mari îndoieli al cinemaului românesc. Mai ales din cauza unui film numit Aferim!. Apărut fără avertisment, făcut după o formulă care lăsa în urmă estetica Noului Cinema Românesc, western, filmat în alb-negru și ticsit de citate literare, lungmetrajul lui Radu Jude era artificial la modul bun, politic și provocator cu… Citește mai mult

Note monotone din secolul kitsch

În ultimii ani poezia confesiv-biografistă, care de la Angela Marinescu și Mariana Marin până la poetele și poeții anilor 2000 a constituit una dintre formele predilecte pentru exprimarea angst-ului identitar, și-a cam epuizat resursele stilistice, chiar dacă a fost nu de puține ori integrată ca discurs subsidiar în noile asamblaje socio-poetice. În paralel cu reconfigurarea… Citește mai mult

Poezii de Andrei Dósa

Nimeni nu ştie   Ce vezi tu prin vizorul aburit al verii o nouă explozie de insecte în soare, după ploaie. Copaci cu miezul în culorile xilofonului pentru copii, viaţă fremătătoare, da, o pălăriuţă roşie de soare înghiţită de marea de umeri şi feţe acoperite de noroi toxic. Îţi mulţumesc pentru tot ce ai făcut,… Citește mai mult

Digitalizare și marginalitate

Este scriitorul de azi un marginal în lumea digitală (și digitalizată) de acum? Sau dimpotrivă ? (publicăm răspunsurile în ordinea sosirii lor la redacție) Robert Șerban Literatura și-a tot pierdut, treptat, treptat, din importanță, din puterea de seducție, din public, din susținători. În consecință, nici scriitorii nu mai sunt ce au fost pe când existau doar… Citește mai mult

Bicentenarul morţii cărturarului iluminist Posteritatea lui Petru Maior

În 14 februarie 1821, se stingea din viață, la Buda, răpus de tuberculoză, istoricul, filologul, teologul şi traducătorul Petru Maior, după numele căruia N. Iorga va denumi o întreagă epocă din istoria literaturii române. Cărturarul, care fusese în ultima perioadă a vieţii cenzorul cărţilor româneşti la Tipografia Universităţii din Pesta, a fost înmormântat, în ziua… Citește mai mult

O REVOLUȚIE CULTURALĂ

În veacul al XIX-lea cultura română s-a trezit cu o experiență și o genealogie ambiguă, fiind „bătrână în oralitate, dar tânără în scripturalitate”. De aici – și din implicita considerare a culturii în vernaculară ca unica formă autentică de cultură română, perspectivă favorizată de afirmarea impetuoasă a națiunii moderne și a crezului național – și… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.