Întoarcerea la real

Întoarcerea la real

Așa cum precedentul volum, intitulat Despre irealul din lucruri (volum substanțial și valoros, precum și cel mai recent), poetul Ștefan Melancu își conservă, în esență, acea simțire eterică, un fel de calină melancolie structurală, dar intens dramatică, uneori patetică, în particularitatea unei manifestări lirice colorată rafinat și viguros. În finalul volumului Întoarcerea în real, ciclul… Citește mai mult

Istoria tărâmurilor legendare

Printre numeroasele lucrări de referință publicate de Umberto Eco (1932–2016) se numără și Istoria tărâmurilor și locurilor legendare (2013), în care apreciatul semiotician ne propune o călătorie fascinantă în lumea imaginarului. Versiunea românească a cărții a văzut lumina tiparului la Editura RAO în 2014, în traducerea Oanei Sălișteanu. Lucrarea se deschide cu un Cuvânt înainte… Citește mai mult

Mircea Muthu

Îndurerată familie, îndoliată asistență, Îl conducem astăzi spre o lume crezută mai bună pe profesorul Mircea Muthu, a cărui plecare dintre noi sărăcește dramatic cercul de colegi și prieteni care rotunjea exemplar, cu ani în urmă, colectivul Catedrei de Literatură română, apoi și de Literatură comparată, al Facultății de Filologie, de Litere, din Cluj. Se… Citește mai mult

Sigiliul corvinian

Anul 2026 a fost instituit oficial în România drept „Anul Iancu de Hunedoara”, conform Legii 10/2026, pentru a comemora 570 de ani de la moartea acestui „apărător al creștinismului, echilibru și toleranță între semințiile Europei” (11 august 1456) și de la victoria de la Belgrad asupra turcilor islamici. Multă vreme s-a socotit că acest român,… Citește mai mult

Autorul și globalizarea digitală

Cartea lui Alex Ciorogar Ascensiunea autorului în epoca globalizării digitale (Presa Universitară Clujeană, 2025) este relevantă mai ales dacă o privim prin prisma densității ideilor. În acest studiu dedicat statutului autorului și autorităţii celui care scrie, temă esenţială a teoriei literare, autorul relevă intersecţiile creatorului cu provocările erei digitale, prin care legitimitatea auctorialităţii devine fluidă… Citește mai mult

Un „douămiist” atipic

În sfârșit, o surpriză de poezie echilibrat-reflexivă, atentă selectiv la figurile lumii palpabile și la penumbrele eului, în vacarmul cam prea flecar și epidermic al multor „douămiiști”! Emanuel Guralivu, autor al volumului În zori, ca după un sfârșit de lume (Editura Cartier, Chișinău, 2024), este, în ce mă privește, un nume nou. N-au ajuns până… Citește mai mult

Poeme de Radmila Popovici

Transatlantic ne întrecem cu soarele fusul lui se învârte cu o oră înaintea zborului acestei păsări cu aripi de fier cu codiță albastră oceanul revărsă sferic soarbe înghițitură cu înghițitură lumina starului veșnic aprins între cer și ape mă poartă cea mai lungă zi în timp ce pământul ca o pască sfințită răspunde în culoarea… Citește mai mult

Despre poezie, cu Vladimir Streinu

Spre deosebire de Tudor Vianu, ai cărui discipoli au colaționat notele de curs și le-au publicat în monumentala ediție de Opere încă înainte de 1989 (dar și, recent, într-un masiv volum de Literatură universală în amfiteatru. Cursuri, conferințe, documente de catedră, prezentat în această rubrică, în Steaua de octombrie 2025), Vladimir Streinu nu a avut… Citește mai mult

A plecat „ultimul ardelean”…

„Dacă mai e cineva ardelean azi, acela e chiar Mircea Muthu”, scria Al. Cistelecan, comentând o carte a teoreticianului clujean, cumva testamentară (acum), Via Transilvanica. Repere istorice și culturale (Editura Școala Ardeleană, 2023). Cel care, îngemănând rigorile teoriei literare cu virtuțile eseului, a izvodit, într-o abordare sistemică, de anduranță, interesat de „trecutul viu”, cărți temeinice.… Citește mai mult

Ștefan Melancu, Abditus

Abditus În fața oglinzii, subțiat și cărunt. Și trei ochi. Ultimul, semănând în fapt cu un cuib de noapte împuindu-se. Prin el se vede foșnetul, susurul clipei ce pleacă și se îneacă. În el te ascunzi când nimicul se face alb, alb. Chipul și viața. Zi de zi, început și capăt deopotrivă. Dimineața și-a uitat… Citește mai mult

Plecări și regăsiri

Ultima parte a anului 2025 a dat o lovitură gravă literaturii române în general și celei din vestul țării în particular. Ea a adus cu sine moartea a doi iluștri critici și istorici literari bănățeni: Cornel Ungureanu și Al. Ruja. Amândoi au scris istorii literare de anvergură și importanță culturală națională, au îngrijit ediții critice… Citește mai mult

Povestind cultura

Într-o perioadă în care la ordinea zilei ar trebui să se afle și chestionarea uzurpării puterilor de influență și contribuție a disciplinelor umaniste în dinamica tehno-capitalist/-științifică ce ne construiește viețile – lectura unei cărți precum Cultura: surprinzătoarele conexiuni și influențe între civilizații, Ed. Trei, 2024, trad. Radu Șorop, aduce un aer proaspăt și un mesaj… Citește mai mult

Coborârea în cetate

Mitruț pășea pe coama zidului interior al Brașovului, între frații săi. La primii pași își privise picioarele, nesigur. Apoi însă pricepuse că zidul este mai lat decât tălpile sale, așa că acum cerceta curțile sașilor și măsura din ochi distanța rămasă până la Poarta Ecaterinei, lungindu-și gâtul ca să vadă peste umărul lui Gruia. Se… Citește mai mult

Din începuturile numismaticii în Ardeal

În cartea sa, Das Alt- und Neu-Teutsche Dacia (Nürnberg, Kramer, 1666, p. 472-480), Johannes Tröster realizează o mică sinteză numismatică, pe baza lucrărilor unor istorici ai vremii, ca Stephanus Zamosius, Wolfgang Lazius și – cum mărturisește el însuși – „alți profesioniști care scriu despre monede”. El prezintă monede grecești și romane găsite în Ardeal, în… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.