Dany-Robert Dufour (n.1947), participant la grevele muncitoreşti şi studenţeşti din 1968, îşi încheie perioada militantă în închisoarea din Nancy. Eliberat, e înrobit însă de gândirea lui Gilles Deleuze, din mrejele căreia scapă prin frecventarea lui Kostas Axelos. Este autor a peste douăzeci de cărţi dedicate filosofiei politice şi psihanalizei. Individuarea constitutivă are loc în prezent… Citește mai mult
Despre miezul lucrurilor: Ovidiu Pecican de vorbă cu Irina Petraș – Dragă Irina, tradiția clasicității, moștenirea greco-latină, privilegiază, printre alte specii literare enkomion-ul, elogiul. În cultura noastră de azi unii fug de el cu orice preț, socotindu-l compromis pe termen lung de abuzurile Epocii de Aur, alții regretă că nu este îndeajuns de… Citește mai mult
satul vreau să mă plimb într-o după-amiază de mai pe lângă casele cu porți mâncate de rugină să adun instantanee și flori pentru când satu ăsta va dispărea de pe retina memoriei orice urmă de culoare se șterge odată cu ploile din verile acestea prea umede din verile acestea prea calde vreau să fotografiez locul… Citește mai mult
Survolat de aripa de platină a geniului, personalitate nepereche a muzicii româneşti şi sud-est europene, timişoreanul Richard Oschanitzky s-a revelat în a doua jumătate a veacului trecut drept creator / orchestrator plurivalent, prolific, pianist şi organist de excepţie, intelectual erudit acoperind varii domenii ale culturii, poliglot. Efemera sa existenţă pământeană, consumată însă intens, ca o… Citește mai mult
Destul de repede, în timp ce mă uitam la filmul Metronom de Alexandru Belc, am început să mă întreb în ce an e născut regizorul. Am zis rapid în minte, la întâmplare, 1986. S-a dovedit că Belc e născut în 1980. Pe-aproape. De ce e important lucrul ăsta? Fiindcă într-una din scenele timpurii care pornesc… Citește mai mult
Provincia, mod de supraviețuire (întrebuințare) Calculează mereu care mai e distanța până în capitală, pe jos, cu trenul sau cu mașina personală în kilometri sau în ani lumină, în talent irosit sau în capacitate de adaptare la condițiile cu totul speciale; nu-i rău în provincie, sunt tot felul de avantaje, cunoști pe toată lumea, ești… Citește mai mult
Fragment din textul „Merem la piață! O etnografie a agropiețelor din Biștrița și Năsăud”, în volumul colectiv Culese din rural, coord. Valer Simion Cosma, Emanuel Modoc (în curs de apariție). După șase ani de pregătire a unei etnografii a piețelor bucureștene (răstimp în care toate solicitările de finanțare a cercetării mi-au fost refuzate), am primit… Citește mai mult
apucături suntem în mijlocul verii de atâtea ori am mai fost cineva bea o bere cineva ține post pe arșiță numai bunătate și ratate secvențe critice cedăm locul dăm din cap grăitor ne cheamă – venim și câtă plăcere în deplasare întotdeauna pregătită o mână neforțată în care să-ți muți bagajul spre treizeci de ani… Citește mai mult
„Dascălul universitar care își citește ca un țârcovnic paginile nu are ce căuta la catedră” Stimate domnule profesor, vreau să vă citesc câteva mesaje care au sosit, prin sms sau pe pagina noastră de facebook, de la foști studenți de-ai dumneavoastră. „Doamne, ce plăcere! Cursurile, examenele nu prea”. Sau: „Eu îmi amintesc spaima care ne… Citește mai mult
Despre The Dawn of Everything: A New History of Humanity (2021) Bunul, răul și sălbaticul Radu Toderici Științele sociale au propria lor nefericire secretă. Ele caută legi ale interacțiunii umane care depășesc individul, care par să țină la un loc, pe nesimțite și fără prea mare putință de scăpare, ca gravitația în lumea… Citește mai mult
Pe 22 septembrie 2018, Michel Houellebecq s-a căsătorit cu Qianyun Lysis Li, o femeie originară din Shanghai, pe care o întâlnise pe când aceasta își susținea lucrarea de diplomă la Sorbona, pe o temă legată de opera lui Michel Houellebecq. Improbabil pentru un romancier care are ca personaje tipice bărbați singuri, deziluzionați și striviți de… Citește mai mult
Ședea pe treptele de lemn ale abruptei scări, – când eu, văzând-o, i-am făcut un semn că am văzut-o… Era greu să fac cei șase-șapte pași care ne despărțeau și lângă ea să m-așez, – căci nu în pași se măsura distanța încă de străbătut, de răzbătut, după tereștrii-mi pași dintâi… Îi surâdeam, dar abătut…… Citește mai mult
Democrația-piață va fi fluidă sau nu va fi deloc: nomazi fluizi și depășiți vâscoși * Gilles Châtelet (n. 1944) matematician și eseist francez, cunoscut prin trei mari reușite intelectual-existențiale: (1) lucrarea sa despre gesticii științei moderne, în tradiția analizelor lui Walter Benjamin (Les enjeux du mobile, 1993); (2) pamfletul filosofic despre trăsăturile porcine impuse individului… Citește mai mult
Singurul și adevăratul urmaș al lui Lucian Raicu Gabriela Adameșteanu Am întâlnit-o prima oară la Brașov, în 2004, la unul din evenimentele organizate de Universitatea Transilvania, al cărei decan era atunci Andrei Bodiu, remarcabil poet și critic literar. Abia mă reîntorsesem la literatură, după o absență de un deceniu, dar numele Sandei Cordoș și… Citește mai mult
Dilemă Cunoști două femei într-o singură ființă una e transparentă cum aerul cealaltă nemaipomenit de carnală suav opacă asemeni unei crizanteme dacă premeditat renunți la prima a doua se veștejește dacă premeditat renunți la a doua prima se-nnegurează dacă dai cu banul dispar amîndouă. Soarele citește Soarele citește cîte una din cărțile… Citește mai mult
Recent, pentru volumul Jucându-l pe Mefisto, Mihai Măniuțiu obținea premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. Ar fi o greșeală să considerăm acest premiu drept o consacrare, să vorbim despre un regizor și despre un scriitor. Distincția aceasta nu ar face decît să taie în două un artist care se dovedește extrem… Citește mai mult
Este descurajant, (cum altfel?), să încerci să comentezi nouă sute de pagini în nouă mii de semne, mai cu seamă atunci când cele nouă sute de pagini reprezintă chintesența unei munci întinse pe parcursul multor ani de studiu, dedicare, efort creator și efort de cercetare, înțelegere, sintetizare, și atunci când toate aceste energii sunt consacrate… Citește mai mult
Aerostatul minții nu se ridică foarte sus când e încărcat cu mult lest. Iar 2022 e un an cu mult lest. S-a văzut, cred, și la TIFF-ul de anul ăsta. Festivalul a defilat cu sloganul „make films, not war”, dar un subtitlu simpatic nu poate lua decât o parte din greutatea gândurilor legate de ce… Citește mai mult
Mircea Țicudean (ziarist, fost coleg de garsonieră) Gyuri, cum mi-l amintesc În vremea când ne-am intersectat pe lume cu Gyuri, mai ales în anii 1980, în studenție la Cluj, el era un „accident așteptând să se întâmple”, cum cântau cam tot pe-atunci U2. Cu o capacitate de a amuza mai mare decât debitul Dunării… Citește mai mult
Radu Toderici La distanță de un an unul de altul, Radu Jude și Cristian Mungiu și-au sprijinit toată greutatea unui film pe o scenă cu un proces fictiv. Și în Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, și în recentul RMN, sunt puse față în față, ca în două caricaturi diferite ale finalului unei courtroom drama… Citește mai mult
Katrine Engberg Sâmbătă, 14 octombrie Prolog Fiolele de sticlă transparentă se aflau în dulăpiorul încuiat, alături de seringi de unică folosință și recipiente cu ace – morfină și oxicodonă pentru durere puternică, proprafenonă pentru fibrilație atrială, și Pradaxa, care ajuta la subțierea sângelui, sigilate în siguranță în cutiuțe și învelite în plastic transparent: medicamente standard… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.