În prezentul prozei românești, dominat de o foarte vizibilă aplecare spre realism, chiar dacă înțeles sau transpus în mod diferit ca viziune auctorială, ieșirea din acest tipar este nu atât o raritate, cât mai degrabă o excentricitate. Proza poematică este și a fost întotdeauna un act de frondă, un act solitar care prin însăși natura… Citește mai mult
Dacă până acum zece, cincisprezece ani era posibil să-ți pui întrebarea retorică „Unde ne sunt shakespeareologii?”, în ultima decadă s-au inmulțit considerabil lucrările serioase consacrate cercetării operei Bardului de la Stratford. Studiile shakespeareene intraseră într-o eclipsă de durată în perioada de după disparția remarcabilei falange de angliști ilustrate de Levițchi, Duțescu, Ștefănescu-Drăgănești, Mihail Bogdan, Dan… Citește mai mult
P. S. Florentin Crihălmeanu a fost cel mai tânăr episcop catolic. A avut fericirea ca Papa Francisc să-i fie la Blaj și lui oaspete la solemnitatea beatificării celor șapte episcopi români, despre care episcopul scrisese și predicase cu zel apostolic. O prezență discretă. Vorbea fără să ridice glasul, un tânăr ierarh suplu și sprinten, vicarul… Citește mai mult
Secvențe literare contemporane Există un evident dezechilibru între imaginea Etei Boeriu pe retina colegilor din Cercul Literar de la Sibiu și cea sub care circulă în receptarea curentă a literaturii. Prima este strălucitoare și impozantă, alimentată fiind de admirația față de calitățile poetei și traducătoarei. Ion D. Sîrbu, în scrisorile către Virgil Nemoianu și Ion… Citește mai mult
O „DADA-enquête” în revista Steaua „DADA ne signifie rien”, afirma Tristan Tzara. Ca în teoria haosului, însă, câteva fraze care „nu însemnau nimic” au contribuit la crearea uneia dintre vocile cele mai puternice ale umanității, voce care a trecut deja pragul secolelor. Așa se face că, fie voluntar (prin preocupări poetice sau academic-teoretice), fie involuntar… Citește mai mult
1 2015 e anul de mari îndoieli al cinemaului românesc. Mai ales din cauza unui film numit Aferim!. Apărut fără avertisment, făcut după o formulă care lăsa în urmă estetica Noului Cinema Românesc, western, filmat în alb-negru și ticsit de citate literare, lungmetrajul lui Radu Jude era artificial la modul bun, politic și provocator cu… Citește mai mult
Dacă poezia este încăpățânarea de a exprima inexprimabilul, atunci nevoia de ea este nevoia de „acel ceva plăpând, înaripat și sacru” despre care vorbea Platon Ioana Toloargă: Care este cea mai mare libertate pe care ați trăit-o în/prin poezie? Ați simțit vreodată și că poezia v-ar răpi vreo formă de libertate,… Citește mai mult
În ultimii ani poezia confesiv-biografistă, care de la Angela Marinescu și Mariana Marin până la poetele și poeții anilor 2000 a constituit una dintre formele predilecte pentru exprimarea angst-ului identitar, și-a cam epuizat resursele stilistice, chiar dacă a fost nu de puține ori integrată ca discurs subsidiar în noile asamblaje socio-poetice. În paralel cu reconfigurarea… Citește mai mult
Nimeni nu ştie Ce vezi tu prin vizorul aburit al verii o nouă explozie de insecte în soare, după ploaie. Copaci cu miezul în culorile xilofonului pentru copii, viaţă fremătătoare, da, o pălăriuţă roşie de soare înghiţită de marea de umeri şi feţe acoperite de noroi toxic. Îţi mulţumesc pentru tot ce ai făcut,… Citește mai mult
Este scriitorul de azi un marginal în lumea digitală (și digitalizată) de acum? Sau dimpotrivă ? (publicăm răspunsurile în ordinea sosirii lor la redacție) Robert Șerban Literatura și-a tot pierdut, treptat, treptat, din importanță, din puterea de seducție, din public, din susținători. În consecință, nici scriitorii nu mai sunt ce au fost pe când existau doar… Citește mai mult
În 14 februarie 1821, se stingea din viață, la Buda, răpus de tuberculoză, istoricul, filologul, teologul şi traducătorul Petru Maior, după numele căruia N. Iorga va denumi o întreagă epocă din istoria literaturii române. Cărturarul, care fusese în ultima perioadă a vieţii cenzorul cărţilor româneşti la Tipografia Universităţii din Pesta, a fost înmormântat, în ziua… Citește mai mult
În veacul al XIX-lea cultura română s-a trezit cu o experiență și o genealogie ambiguă, fiind „bătrână în oralitate, dar tânără în scripturalitate”. De aici – și din implicita considerare a culturii în vernaculară ca unica formă autentică de cultură română, perspectivă favorizată de afirmarea impetuoasă a națiunii moderne și a crezului național – și… Citește mai mult
Caracterizată, în ultimele decenii, drept o disciplină într-o perpetuă criză, literatura comparată, cu toate ramificațiile ei convertite în subdiscipline cu drepturi depline, vorbește, azi, mai mult ca niciodată, despre propria-i stare și legitimitate. O dovedesc cele mai recente investigații în domeniu, care concentrează, aproape fără excepție, o cantitate imensă de discurs autoreflexiv, uneori chiar în… Citește mai mult
Pe Péter Demény l-am cunoscut la Târgu Mureș, la una dintre edițiile Interferențelor literare româno-maghiare: un program al Uniunii Scriitorilor, organizat de Filiala Mureș, menit tocmai să producă întâlniri și descoperiri reciproce, între creatorii de limbă română și cei de limbă maghiară din țara noastră. Am remarcat atunci la confratele maghiar verva unei inteligențe spumoase… Citește mai mult
Dacă se vor urmări narațiunile personale ale unor participanți direcți la război, ale revoluționarilor, luptătorilor, partizanilor, deținuților se vor remarca atitudini adesea debusolante pentru neavizați, care țin de misterul interiorizării unor experiențe astfel încât mintea să se păstreze întreagă, iar individul să supraviețuiască. Relatarea este revoltată, detașată, lapidară până la tăcere, hâtră sau întunecată și,… Citește mai mult
Este majoritar acceptat faptul că Ruxandra Novac a scris, odată cu publicarea volumului ecograffiti. poeme pedagogice. steaguri pe turnuri (Vinea, 2003, 2005), una dintre cărțile de referință nu doar pentru generația douămiistă, ci și pentru poezia românească a ultimelor decenii. Iată un poem-manifest din acest volum de debut, emblematic pentru sensibilitatea poetică a anilor 2000,… Citește mai mult
Autoportret în oglinda convexă (54) Campbell McGrath (n. 1962) a publicat numeroase cărți de poezie, dintre care merită amintite XX: Poems For The Twentieth Century (finalistă a Premiului Pulitzer în 2017), Capitalism sau Seven Notebooks. Beneficiar al câtorva dintre cele mai importante burse din peisajul american (MacArthur, Guggenheim), McGrath predă în prezent la… Citește mai mult
Radu Țuculescu este autorul român contemporan poate cel mai greu de subsumat unui grup, unei grupări sau unei orientări. Și asta nu pentru că ar fi adeptul unor teorii literare complexe sau pentru că ar practica o proză exclusivistă și migălos elaborată. Din contră, prozatorul pare să își concentreze atît subiectul, cît și stilul, în… Citește mai mult
Autoportret în oglinda convexă (53) Claudia Emerson (1957-2014) s-a născut și a crescut în statul Virginia, unde avea să și ocupe funcția de Poetă Laureată între 2008 și 2010. Autoare a opt volume de poezii, Emerson a primit de-a lungul carierei câteva dintre cele mai importante premii și distincții literare ale Statelor Unite (Academy of… Citește mai mult
Te văd îmbrăcată în hainele cele mai bune pregătite de mult pentru plecare deși ai știut dintotdeauna, mamă, că trupul tău va mai rămîne o vreme cu noi așa cum laptele tău a rămas în oasele mele și inima ta a pornit inima mea asemeni automobiliștilor rămași în pană iarna cînd se oprește cineva și… Citește mai mult
Scris, conform notei de final, între 2008-2010 și tipărit în 2011, volumul lui Karácsonyi Zsolt, Ússz, Faust, ússz, a fost recent tradus în românește, sub titlul Faust pe mări, de către George Volceanov. Nici traducătorul, nici schimbarea titlului original (care, în maghiară, înseamnă Înoată, Faust, înoată) nu sunt aleatorii. George Volceanov este, se știe, un… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.