Mulțumiri revistei CONVORBIRI LITERARE! Citește mai mult
Un gând elegiac pentru Ioan Moldovan
S-a retras dintre noi înainte de vreme, în acest septembrie, și Ioan Moldovan, un mare poet, un minunat prieten pentru mulți și un om de mare omenie. Din nefericire, i-au luat-o înainte spre veșnicie, congeneri ca Augustin Pop și, mai recent, Andrei Zanca, născuți în același an 1952, fast pentru poezia românească, sub care se… Citește mai mult
„Să dau bolii mele un sens poetic”
Comentând volumul Opere III. Jurnalul unei vieți moarte de-a gata de Cristian Popescu, apărut la Editura Tracus Arte, București, 2023, marcăm, într-un fel, și o dată aniversară: 65 de ani de la nașterea poetului (1 iunie 1959 – 21 februarie 1995). Aceeași editură, care a inițiat seria de Opera cu Familia Popescu (ediție îngrijită de… Citește mai mult
E. Lovinescu – Duelul forțelor
La un secol de la apariție, Istoria civilizației române moderne de E. Lovinescu este încă o carte vie, incitantă și provocatoare pentru dezbateri și discuții referitoare la civilizația română modernă, la civilizația română contemporană, la ce s-a întâmplat în și cu civilizația română în secolul care s-a scurs de la apariția cărții, care au fost… Citește mai mult
Poem de V. Leac
pentru o incertitudine ideală Laviniei aici în emisfera sudică e toamnă la tine e primăvară îmi spui că ești în grădină aduni flori și mai știu eu ce pentru Pady te văd pe ecranul telefonului înconjurată de stânjenei și verdeață călătoria în timp e posibilă și acum o trăim amândoi… Citește mai mult
Dimitrie Cantemir și îmbogățirea lexicului românei literare
1. Dezvoltarea extensivă pe care a cunoscut-o scrisului literar românesc, începând din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, a avut ca efect impunerea limbii române ca limbă de cult și de cultură imediat după anul 1700. A fost acesta rezultatul remarcabil al coeziunii culturale, manifestate de cărturarii activi în întreg spațiul românesc. Pentru că,… Citește mai mult
La doi pași de cotidian
Scriind despre Alexandru Jurcan îmi plăcea să încep punctînd versatilitatea sa ca autor, să amintesc de lejeritatea cu care semnează romane, povestiri, schițe, eseuri, să îi amintesc munca serioasă de cronicar dramatic și de cinema. Dar, lecturînd cel mai recent volum al său, Tensiuni timide aproape erotice [Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2024], mi-am dat… Citește mai mult
Poeme de Ioana Cosma
Nebunii sentimentali (după o piesă de Alain Souchon) De când am înțeles că fața imprimată pe poster rămâne în creier mai mult timp decât un zâmbet abia schițat ce dispare deja, am închis televizorul împreună cu toate amintirile mele de copil al generației MTV. Suntem nebunii sentimentali ai urbelor fotografiate, copiii ce… Citește mai mult
Singurătatea filologului de cursă lungă
Filologul autentic este perceput, prin definiție, ca un om dedicat bibliotecii, un împătimit scormonitor printre cărți sau manuscrise provenite din alte epoci. O imagine emblematică pe care Gheorghe Chivu o ilustrează cu prisosință, studierea și editarea vechilor scrieri devenind o prioritate pentru profesorul bucureștean. Câteva direcții de cercetare au polarizat, de-a lungul anilor, activitatea lingvistului,… Citește mai mult
Achille Mbembe: Ecologie generală
[…] A lua Africa drept punct de plecare pentru o investigație privitoare la viitorul Pământului și la destinele tehnologiei prezintă numeroase avantaje. Africa este într-adevăr una dintre regiunile lumii în care vor fi apărut o teorie a vieții, o teorie a vorbirii și o teorie a ontogenezei, al căror potențial nu l-am exploatat suficient. Majoritatea… Citește mai mult
După miracol
Nu cred că ai cum să nu fii izbit în primul rând de coperta cu fals efect de adâncime, ca un pliu sau o incizie, creată de Arsh Raziuddin. Din fericire, ea e păstrată și în traducerea de la Polirom a celui mai recent segment autobiografic al lui Salman Rushdie, Knife. Meditations after an Attempted… Citește mai mult
Bărbatul însărcinat
În presa de senzație citim uneori despre un bărbat însăcinat sau chiar despre unul care ar fi născut copii. În literatura orală și scrisă, motivul bărbatului însărcinat e cunoscut de cel puțin de 12 secole, iar în folclorul german, italian ori francez a fost înregistrat din oralitate chiar și în ultimele decenii ale secolului trecut.… Citește mai mult
Umbrele înstrăinării
În umbra lui Saturn. Despre rănirea și vindecarea bărbaților (trad. Andrei Găitănaru, Herald, 2024) – iată o carte pe care cu greu aș putea-o uita. Asta pentru că jumătate din ea a fost citită cât timp tatăl meu era încă viață în timp ce capitolele finale, cam de pe la capitolul 4 (Foamea de tată),… Citește mai mult
Constantin Cubleșan, o viață de om
În urmă cu aproape șase decenii, balică fiind eu, adică studentă în anul întâi, ieșeam din Librăria Universității în colțul de stradă unde, zicea un jurnalist interbelic, se întâlneau mereu „filosofii ageri ai răspântiilor”. Colega cu care eram mi-a șoptit: „Îl vezi pe domnul ăla de acolo? E Constantin Cubleșan!” Eu am mimat o uimire… Citește mai mult
„Începutul de poem este începutul emoției”
Metatextul, care deschide trilogia lui Călin Vlasie Virtual – Cartea 1: Konectat (2023), Cartea 2: Generator (2024), Cartea 3: Suprem (în lucru) – , indică tema întregului ansamblu, publicat de Grupul Editorial Rocart. O vedem formulată încă în primul vers al textului: „eu așa înțeleg – că ne vom crea noi limbaje”, vers care… Citește mai mult
Un „roman intercultural”
O conciliere a termenilor comparației ce atenuează presupuse asperități, relativizează punctele de vedere prea tranșant și reductiv exprimate la noi, despre noi înșine și despre acel „afară” idealizat Cărțile Ioanei Drăgan de până acum – povestirile de debut de sub titlul Vietăți și femei(1997), apoi romanele Poveștile Monei (1999) și Mafalda (2009), Gripa. O poveste… Citește mai mult
Inteligența umană în epoca reproducerii ei tehnologice (III)
Fără trăire dar și fără relaționare comunicațională umană „Inteligența Artificială nu este autopoietică.” Am identificat de la început și un pic prea repede Inteligența Artificială cu Conversația sau Comunicarea Artificială, arătând că modelul de programare după care lucrează este unul lingvistic. De altfel, la începuturi, foarte curând după producerea lor pe scară largă, succesul computerelor… Citește mai mult
Poeme de Marius Florea
amiază zenit potent amiază fără umbră vreau clarobscurul să pot separa lumile ochi ce n-au văzut lumina mă fixează blițuri ricoșează din geamuri oarbe eroare de digitație degete extra afișează iconic gesturi bizare încerc să le sparg codul zâmbetele senine ascund bruxismul conștientizarea iluziei duce la derealizare pe suprafețe se… Citește mai mult
Traumele și contorsionările fiecăruia
Proza noastră pare să fi primit în ultimii ani un impuls spre scoaterea din manierisme și obsesii care începuseră să miroasă a învechit.Creditul pentru această prea așteptată și necesară scuturare îi revine în bună măsură unui grup nou. Grup, în lipsa unui termen mai studiat și mai clar teoretic. Pentru că nu e o grupare,… Citește mai mult
Inteligența umană în epoca reproducerii ei tehnologice (II)
Aura – trăirea și comunicarea Cuvântul nu este nici numai sunet al vorbirii – sau înregistrare scrisă –, după cum nu este nici numai idee, pe care sunetul sau scrierea ni le trezesc în mintea noastră. Ca organism, omul trăiește, are, adică, trăiri. Trăirea e aura și este cumva în sine. Nu chestionezi șamanul, nu… Citește mai mult
Inteligența umană în epoca reproducerii ei tehnologice (I)
Inteligența umană în epoca reproducerii ei tehnologice (I) Televizorul e smart, frigiderul e smart, mașina de spălat e smart; cine e prostul în casa asta? (banc în circulație pe rețelele de socializare) Nu încetăm să ne mirăm de minunățiile digitalului: cea mai bună emblemă a sfârșitului de secol douăzeci și început de secol douăzeci și… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.