Ruxandra Cesereanu: Dragă Mircea, cum ai rezistat în anul acesta pandemic care s-a împlinit, cum ai depășit spaimele, nevrozele, cum te-ai apărat de demonii neliniștii, cum ai supraviețuit? Ai scris? N-ai scris? Ai fost blocat? Te-ai deblocat? Te-ai redescoperit altfel, te-ai resetat? Te întreabă ceea ce te întreabă cineva care a trecut prin procesul de… Citește mai mult
Rezumat: În sînt alta, Svetlana Cârstean explorează orizontul unei geografii identitare, cartografiate în sens palimpsestic și performativ, chiar dacă valoarea estetică a volumului crește doar gradual, până la poemele care explorează relația spectrală cu figura maternă, niște piese de rezistență ale liricii actuale. Așa cum indică și titlul noului său volum – sînt alta, publicat… Citește mai mult
Dante a descris în Divina Comedie cea mai cunoscută călătorie în Lumea de Apoi din literatura universală, o călătorie care nici după șapte secole nu pare a fi încheiată, se reiterează în forme diverse, continuă să dialogheze cu noi toți – autori, artiști, critici literari, lingviști, studenți, profesori, cititori. Călătoria lui Dante, atât cea terestră… Citește mai mult
Locul Hortensiei Papadat-Bengescu, în proza noastră de după cel de-Al Doilea Război Mondial, nu a fost ocupat nici de Iulia Soare – autoare a excelentului roman Familia Calaff (1957), dispărută însă prea devreme – nici de prolifica Ileana Vulpescu – prozatoare cu un anume succes de public, obținut însă, vorba lui Romul Munteanu, pe bază… Citește mai mult
Există inclusiv în lumea de acum scriitori care se află în închisoare ori suferă persecuții (politice, religioase, estetice) și restricții din pricina cărților pe care le-au scris și care au iritat regimul din țara unde trăiesc. Unul din cazurile cele mai mediatizate a fost acela al lui Liao Yiwu, autorul poemelor Masacru și Recviem despre… Citește mai mult
Cristian Fulaș s-a impus în atenția criticii și a cititorilor, acum cîțiva ani, cu romanul său de debut. Cu siguranță ar fi trebuit să fie remarcat și prin calitatea traducerilor pe care le-a semnat (și continuă să le semneze), traduceri excelente din autori deloc facili ca transpunere, dar soarta traducătorilor pare să fie întotdeauna cea… Citește mai mult
Revista Steaua vă propune și în 2021 – un dosar cu poete și poeți tineri. Din genealogiile tripului, aparent hedonist și superficial, înspre voci predispuse împărtășirii/ dialogului, poezia foarte tânără, destul de plurală în dosarul propus aici, se întâlnește pe zona tehnologică. Există o atenție filigranată pentru ritm (sau lipsa lui), fie unul atins de… Citește mai mult
Prezentare și traducere: Ioan Pop-Curșeu Cu ocazia bicentenarului Baudelaire (1821-1867), prezint cititorilor traducerea unor poeme pe care tânărul poet le-a risipit în diverse ziare și reviste, sub diferite semnături de împrumut (în special Privat d’Anglemont). Trebuie spus că anii 1841-1845, cărora le aparțin majoritatea poemelor de mai jos, sunt – pentru Baudelaire – ani de… Citește mai mult
În prezentul prozei românești, dominat de o foarte vizibilă aplecare spre realism, chiar dacă înțeles sau transpus în mod diferit ca viziune auctorială, ieșirea din acest tipar este nu atât o raritate, cât mai degrabă o excentricitate. Proza poematică este și a fost întotdeauna un act de frondă, un act solitar care prin însăși natura… Citește mai mult
Dacă până acum zece, cincisprezece ani era posibil să-ți pui întrebarea retorică „Unde ne sunt shakespeareologii?”, în ultima decadă s-au inmulțit considerabil lucrările serioase consacrate cercetării operei Bardului de la Stratford. Studiile shakespeareene intraseră într-o eclipsă de durată în perioada de după disparția remarcabilei falange de angliști ilustrate de Levițchi, Duțescu, Ștefănescu-Drăgănești, Mihail Bogdan, Dan… Citește mai mult
P. S. Florentin Crihălmeanu a fost cel mai tânăr episcop catolic. A avut fericirea ca Papa Francisc să-i fie la Blaj și lui oaspete la solemnitatea beatificării celor șapte episcopi români, despre care episcopul scrisese și predicase cu zel apostolic. O prezență discretă. Vorbea fără să ridice glasul, un tânăr ierarh suplu și sprinten, vicarul… Citește mai mult
Secvențe literare contemporane Există un evident dezechilibru între imaginea Etei Boeriu pe retina colegilor din Cercul Literar de la Sibiu și cea sub care circulă în receptarea curentă a literaturii. Prima este strălucitoare și impozantă, alimentată fiind de admirația față de calitățile poetei și traducătoarei. Ion D. Sîrbu, în scrisorile către Virgil Nemoianu și Ion… Citește mai mult
O „DADA-enquête” în revista Steaua „DADA ne signifie rien”, afirma Tristan Tzara. Ca în teoria haosului, însă, câteva fraze care „nu însemnau nimic” au contribuit la crearea uneia dintre vocile cele mai puternice ale umanității, voce care a trecut deja pragul secolelor. Așa se face că, fie voluntar (prin preocupări poetice sau academic-teoretice), fie involuntar… Citește mai mult
1 2015 e anul de mari îndoieli al cinemaului românesc. Mai ales din cauza unui film numit Aferim!. Apărut fără avertisment, făcut după o formulă care lăsa în urmă estetica Noului Cinema Românesc, western, filmat în alb-negru și ticsit de citate literare, lungmetrajul lui Radu Jude era artificial la modul bun, politic și provocator cu… Citește mai mult
Dacă poezia este încăpățânarea de a exprima inexprimabilul, atunci nevoia de ea este nevoia de „acel ceva plăpând, înaripat și sacru” despre care vorbea Platon Ioana Toloargă: Care este cea mai mare libertate pe care ați trăit-o în/prin poezie? Ați simțit vreodată și că poezia v-ar răpi vreo formă de libertate,… Citește mai mult
În ultimii ani poezia confesiv-biografistă, care de la Angela Marinescu și Mariana Marin până la poetele și poeții anilor 2000 a constituit una dintre formele predilecte pentru exprimarea angst-ului identitar, și-a cam epuizat resursele stilistice, chiar dacă a fost nu de puține ori integrată ca discurs subsidiar în noile asamblaje socio-poetice. În paralel cu reconfigurarea… Citește mai mult
Nimeni nu ştie Ce vezi tu prin vizorul aburit al verii o nouă explozie de insecte în soare, după ploaie. Copaci cu miezul în culorile xilofonului pentru copii, viaţă fremătătoare, da, o pălăriuţă roşie de soare înghiţită de marea de umeri şi feţe acoperite de noroi toxic. Îţi mulţumesc pentru tot ce ai făcut,… Citește mai mult
Este scriitorul de azi un marginal în lumea digitală (și digitalizată) de acum? Sau dimpotrivă ? (publicăm răspunsurile în ordinea sosirii lor la redacție) Robert Șerban Literatura și-a tot pierdut, treptat, treptat, din importanță, din puterea de seducție, din public, din susținători. În consecință, nici scriitorii nu mai sunt ce au fost pe când existau doar… Citește mai mult
În 14 februarie 1821, se stingea din viață, la Buda, răpus de tuberculoză, istoricul, filologul, teologul şi traducătorul Petru Maior, după numele căruia N. Iorga va denumi o întreagă epocă din istoria literaturii române. Cărturarul, care fusese în ultima perioadă a vieţii cenzorul cărţilor româneşti la Tipografia Universităţii din Pesta, a fost înmormântat, în ziua… Citește mai mult
În veacul al XIX-lea cultura română s-a trezit cu o experiență și o genealogie ambiguă, fiind „bătrână în oralitate, dar tânără în scripturalitate”. De aici – și din implicita considerare a culturii în vernaculară ca unica formă autentică de cultură română, perspectivă favorizată de afirmarea impetuoasă a națiunii moderne și a crezului național – și… Citește mai mult
Caracterizată, în ultimele decenii, drept o disciplină într-o perpetuă criză, literatura comparată, cu toate ramificațiile ei convertite în subdiscipline cu drepturi depline, vorbește, azi, mai mult ca niciodată, despre propria-i stare și legitimitate. O dovedesc cele mai recente investigații în domeniu, care concentrează, aproape fără excepție, o cantitate imensă de discurs autoreflexiv, uneori chiar în… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.