Autorul și globalizarea digitală

Cartea lui Alex Ciorogar Ascensiunea autorului în epoca globalizării digitale (Presa Universitară Clujeană, 2025) este relevantă mai ales dacă o privim prin prisma densității ideilor. În acest studiu dedicat statutului autorului și autorităţii celui care scrie, temă esenţială a teoriei literare, autorul relevă intersecţiile creatorului cu provocările erei digitale, prin care legitimitatea auctorialităţii devine fluidă… Citește mai mult

Un „douămiist” atipic

În sfârșit, o surpriză de poezie echilibrat-reflexivă, atentă selectiv la figurile lumii palpabile și la penumbrele eului, în vacarmul cam prea flecar și epidermic al multor „douămiiști”! Emanuel Guralivu, autor al volumului În zori, ca după un sfârșit de lume (Editura Cartier, Chișinău, 2024), este, în ce mă privește, un nume nou. N-au ajuns până… Citește mai mult

Poeme de Radmila Popovici

Transatlantic ne întrecem cu soarele fusul lui se învârte cu o oră înaintea zborului acestei păsări cu aripi de fier cu codiță albastră oceanul revărsă sferic soarbe înghițitură cu înghițitură lumina starului veșnic aprins între cer și ape mă poartă cea mai lungă zi în timp ce pământul ca o pască sfințită răspunde în culoarea… Citește mai mult

Despre poezie, cu Vladimir Streinu

Spre deosebire de Tudor Vianu, ai cărui discipoli au colaționat notele de curs și le-au publicat în monumentala ediție de Opere încă înainte de 1989 (dar și, recent, într-un masiv volum de Literatură universală în amfiteatru. Cursuri, conferințe, documente de catedră, prezentat în această rubrică, în Steaua de octombrie 2025), Vladimir Streinu nu a avut… Citește mai mult

A plecat „ultimul ardelean”…

„Dacă mai e cineva ardelean azi, acela e chiar Mircea Muthu”, scria Al. Cistelecan, comentând o carte a teoreticianului clujean, cumva testamentară (acum), Via Transilvanica. Repere istorice și culturale (Editura Școala Ardeleană, 2023). Cel care, îngemănând rigorile teoriei literare cu virtuțile eseului, a izvodit, într-o abordare sistemică, de anduranță, interesat de „trecutul viu”, cărți temeinice.… Citește mai mult

Ștefan Melancu, Abditus

Abditus În fața oglinzii, subțiat și cărunt. Și trei ochi. Ultimul, semănând în fapt cu un cuib de noapte împuindu-se. Prin el se vede foșnetul, susurul clipei ce pleacă și se îneacă. În el te ascunzi când nimicul se face alb, alb. Chipul și viața. Zi de zi, început și capăt deopotrivă. Dimineața și-a uitat… Citește mai mult

Plecări și regăsiri

Ultima parte a anului 2025 a dat o lovitură gravă literaturii române în general și celei din vestul țării în particular. Ea a adus cu sine moartea a doi iluștri critici și istorici literari bănățeni: Cornel Ungureanu și Al. Ruja. Amândoi au scris istorii literare de anvergură și importanță culturală națională, au îngrijit ediții critice… Citește mai mult

Povestind cultura

Într-o perioadă în care la ordinea zilei ar trebui să se afle și chestionarea uzurpării puterilor de influență și contribuție a disciplinelor umaniste în dinamica tehno-capitalist/-științifică ce ne construiește viețile – lectura unei cărți precum Cultura: surprinzătoarele conexiuni și influențe între civilizații, Ed. Trei, 2024, trad. Radu Șorop, aduce un aer proaspăt și un mesaj… Citește mai mult

Coborârea în cetate

Mitruț pășea pe coama zidului interior al Brașovului, între frații săi. La primii pași își privise picioarele, nesigur. Apoi însă pricepuse că zidul este mai lat decât tălpile sale, așa că acum cerceta curțile sașilor și măsura din ochi distanța rămasă până la Poarta Ecaterinei, lungindu-și gâtul ca să vadă peste umărul lui Gruia. Se… Citește mai mult

Din începuturile numismaticii în Ardeal

În cartea sa, Das Alt- und Neu-Teutsche Dacia (Nürnberg, Kramer, 1666, p. 472-480), Johannes Tröster realizează o mică sinteză numismatică, pe baza lucrărilor unor istorici ai vremii, ca Stephanus Zamosius, Wolfgang Lazius și – cum mărturisește el însuși – „alți profesioniști care scriu despre monede”. El prezintă monede grecești și romane găsite în Ardeal, în… Citește mai mult

Ruxandra Cesereanu, Psalm nou

PSALM NOUCine suntem când cuvintele sunt niște viermicare nici dacă am fi cadavre nu ne-ar mistui.Cine suntem când cuvintele sună ca niște petale sparte,fărâmițate precum biscuiții pentru nou-născuți orinonagenari.Cine suntem când vorbirea e leneșă într-o vilă renascentistăîn care adormi ca într-un acvariu golit de apă.Cine suntem când un chip frumos de femeieocupă cu părul ei… Citește mai mult

Optzecismul lung sau extins

OPTZECISMUL TRANSNAȚIONAL. SUA, CANADA, AMERICA LATINĂ. SUA: Curentul language poetry/language writing (anii ’70–’80) & performance, reviste: L=A=N=G=U=A=G=E (1978–81), Poetics Journal. Autori: Charles Bernstein, Lyn Hejinian, Ron Silliman. Note: anti-confesional, construcție pe limbaj (limbajul ca material), colaj – un „văr” major al optzecismului. Canada: Noduri: Coach House Press; poezie vizuală & concretă (bpNichol – Barrie Phillip… Citește mai mult

Istoria sentimentului religios ca istorie culturală

Profesorul Doru Radosav se remarcă drept un inovator/înnoitor al cercetării istoriografice românești din deceniile de după 1990. Format ca cercetător și profesor de istorie în orizontul istoriei culturii medievale și moderne și istoria ideilor, alonja sa intelectuală a cuprins noi arii de investigare istoriografică și noi metodologii de cercetare istorică asociate istoriei sociale, istoriei mentalităților,… Citește mai mult

Sensul cuvintelor

Sensul cuvintelor – din păcate sau din fericire – nu rămâne constant de-a lungul timpului, fiindcă limba este ca un organism viu care se naște, crește, se dezvoltă, ajunge la apogeu, decade și moare odată cu poporul care a creat-o și căruia i-a servit drept mijloc de comunicare. Astăzi, de multe ori, pentru a evita… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.