Yorick pierdutreptila bicefală în căruciorul pe care îl împingrespiră pe gură transpiră petrol prin solzi de murămănâncă un fir scurt de iarbăoferit celor care au muritn-au prins soarele de a doua zi n-au urmat îndemnurilefii cu un pas în fața loralintă-te în codul roșu al visuluipierdut pentru totdeaunaun punct autonom de unde îți iei zborulrodește… Citește mai mult
Weekendul din 24-26 aprilie a marcat o premieră în ceea ce privește studiile și colocviile filosofiei în context universitar clujean: sub acoperișul logistic al Facultății de Istorie și Filosofie UBB și profesionista curatoriere a lui Alexandru Vasile Sava și a Dianei Miheș, auditoriul generalist și studenții curioși au putut să intre în contact cu consistența… Citește mai mult
Invazia extraterestră sau sfârșitul lumii au început să devină aproape visuri dulci în contextele socio-politice actuale. Pare o idee controversată, însă, dacă ne uităm la meme din social media cu Opriți planeta, vreau să cobor / Stop the Planet, I Want to Get Off sau la filme ca Wall•E (2008) ori Nu priviți în sus… Citește mai mult
Cred că aproape toți am trecut prin scenariul familiar: deschizi Netflix sau YouTube, cauți ceva „bun” de văzut și, după aproape o oră, îți dai seama că ai petrecut o oră în care ai ales un film pe care nu mai ai energie să-l vezi. Doar trailere, fragmente, începuturi abandonate. În final, rămâne ecranul negru… Citește mai mult
Cele din urmă decenii ale comunismului în România probabil că ne-am întrebat, în momentele de luciditate, cum se explică pasivitatea extinsă a societății în fața abuzurilor cotidiene, a penuriei, a prăbușirii nivelului de trai. Fiind născuți în interiorul sistemului, nu înțelegeam cum a putut fi el, în mod așa de monstruos, alterat. A trebuit să… Citește mai mult
Eikon „imagine” + klasma, „distrugere” este acțiunea de a înlătura sau distruge reprezentări considerate anterior sfinte. Dacă încep mica mea intervenție cu o definiție din DEX e pentru că nu am găsit o alta mai potrivită pentru a-mi împacheta impresiile pe care cartea lui Marius Zubac mi le-a lăsat în minte. Căci Viețile noastre într-un… Citește mai mult
Victor Morozov este, prin activitatea sa prodigioasă, unul dintre cei mai influenţi critici de film de la noi. Aşa cum arată ea acum, critica de film a lui Morozov nu face, ne explică Andrei Gorzo, „publicitate și nu livrează prefabricate terapeutice”, căci nu există „într-un vid de tradiție”, ci se înscrie „într-o istorie locală și… Citește mai mult
Mărturisirile poeților trebuie luate, adesea, „cum grano salis”. Dar când poetul este și specialist cu patalama în introspecție, în sondarea naturii umane, lucrurile s-ar cere nițel schimbate. Cea de-a treia carte de versuri a Cătălinei-Soare Hüll, Iubirea nu mai are organe de simț, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2026, se cuvine citită prin lentila unui mic… Citește mai mult
Cel mai nou roman semnat de Gabriel Chifu este o lectură plăcută și, în același timp, o interesantă provocare la discuții. Unele despre autor, altele despre morală, altele despre România de astăzi. Altfel spus, este un produs tipic pentru unul dintre cei mai distincți romancieri români ai momentului. Gabriel Chifu este un scriitor care își… Citește mai mult
Este evident, pentru oricine folosește internetul, că statistica a ajuns să modeleze mai mult decât doar algoritmii care stau la baza dirijării noastre prestabilite pe majoritatea site-urilor și platformelor sociale. Prinși în vâltoarea derulării rapide a clipurilor pe bază de eliberare neregulată de dopamină, odată ridicați ochii din gadgetul preferat, întreaga percepție asupra împrejurimilor noastre… Citește mai mult
Nu mai trăim într-o epocă a învățării. Trăim într-o epocă a inseminării. Ideile nu mai sunt cultivate în solul afânat al lecturii. Nicidecum mestecate, întoarse pe toate fețele, îndoite de îndoială. Ele sunt injectate. Rapid. Steril. Fără rădăcină. Noua generație nu citește cărți. Ar fi prea lent. Ar fi prea obositor. Prea suspect. În locul… Citește mai mult
Istoria este o disciplină a cunoașterii care se fundamentează pe „succesiunea faptelor” și se materializează prin discurs sau narațiune. Chiar și atunci când istoricul se folosește de „urmele materiale” ale trecutului pentru a reconstitui evenimente și fenomene sociale, acestea nu prind înțeles fără „povestea” spusă de istoric. Altfel spus, aceste „urme materiale” rămân obiecte valoroase… Citește mai mult
Pe tânăra domnișoară Rodica Lascu, asistentă la catedra de limba franceză a Facultății de Filologie din Cluj, am întâlnit-o prima oară prin 1976. Eram în ultimul an de liceu și m-a ajutat să descâlcesc destul de complicata gramatică a limbii lui Voltaire. Mă pregăteam din greu să dau admitere la secția română-franceză a Facultății de… Citește mai mult
Așa cum precedentul volum, intitulat Despre irealul din lucruri (volum substanțial și valoros, precum și cel mai recent), poetul Ștefan Melancu își conservă, în esență, acea simțire eterică, un fel de calină melancolie structurală, dar intens dramatică, uneori patetică, în particularitatea unei manifestări lirice colorată rafinat și viguros. În finalul volumului Întoarcerea în real, ciclul… Citește mai mult
O carte notabilă din sfera criticii literare românești actuale este Naratorul cel rău. Un studiu despre realismul românesc: Rebreanu, Preda, Dumitriu (Editura Tact, 2024). Examinând receptarea celor trei scriitori de mai sus, C. Rogozanu deplasează interesul cercetării de la sfera esteticului înspre ideologic şi politic, revelând resursele unei interpretări ce extrage autorii şi operele din… Citește mai mult
Sprijinite pe un imaginar artistic prevalent, convulsiv, tensionat, primele cărți de poeme ale lui Nicolae Avram – Cântece de sinucigaș (2000), Litanii pentru diavol (2006), Federeii (2010), All Death Jazz (2013) – sunt acum urmate de Marea din spatele caselor cu acoperișul roșu (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2022), volum care aduce și câteva schimbări semnificative.… Citește mai mult
Nu cred că în prezent sunt foarte mulți prozatori în literatura noastră care să aibă un loc bine cimentat. Autori care să aibă o valoare, o formulă și o voce care să fie un fel de mărci înregistrate și al căror traseu viitor să fie, nu stabilit, dar intuibil. Pentru majoritatea autorilor în activitate există… Citește mai mult
Poate că poezia, spun unii, e doar o formăceva mai stilizată a îngâmfării.Te dai, nu-i așa, mare, ești ceva mai înalt,dar numai cu o metaforă,decât restul lumii.Un schimb tăcut de locuri,un joc cam vinovatde-a v-ați ascuns, prin ceață,în umbră, în amurg, în întuneric.Pretinzând, de pildă,că nu e nicio distanțăîntre rana de jos și steaua de… Citește mai mult
Simțul poetic ne face plăcerea, trăirea psihică și nimic mai mult. E o idee fertilă. Există o atracție recurentă a poeziei spre „anonimatul autorului”, din câteva direcții. Sunt mai întâi originile orale și colective. Baladele și doinele circulau fără semnătură; textul era al comunității, nu al unui individ. Roland Barthes vede poezia ca un țesut… Citește mai mult
În acest an, 2025, scriitorul maghiar László Krasznahorkai a primit râvnitul Nobel pentru literatură. La scurt timp, s-au reeditat puținele traduceri în românește. Mă consider un cititor împătimit, dar până acum nu am abordat scrierile autorului. Știam că mă așteaptă fraze lungi și o lentoare vizionară, impregnată de postmodern, dar în materie de citit mă… Citește mai mult
Ilarie Voronca s-a născut la 31 decembrie 1903 la Brăila și a trecut în neființă la 5 aprilie 1946, la Paris. A avut o activitate literară diversă, dar a rămas cunoscut îndeosebi ca poet. A studiat dreptul la Universitatea din București și a debutat, în 1921, în revista Sburătorul literar cu poezia Tristeți de toamnă.… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.