Yorick pierdutreptila bicefală în căruciorul pe care îl împingrespiră pe gură transpiră petrol prin solzi de murămănâncă un fir scurt de iarbăoferit celor care au muritn-au prins soarele de a doua zi n-au urmat îndemnurilefii cu un pas în fața loralintă-te în codul roșu al visuluipierdut pentru totdeaunaun punct autonom de unde îți iei zborulrodește… Citește mai mult
Era de așteptat o poezie care să reașeze în circuit câteva teme-pattern (cum ar fi ratarea, solitudinea, suferința, revolta, moartea etc.), folosind, într-o anumită măsură, procedee mai puțin frecventate sau chiar diferite de instrumentarul stilistic care aproape a cauzat falimentul acestor teme. Firește, orice discurs poetic angajează imaginarul și fondul afectiv comun, fără ca ele… Citește mai mult
Ovidiu Genaru și-a tipărit recent a cincea antologie, pentru a marca jumătatea de secol (1967-2017) de când scrie versuri (Poezii, la Editura Cartea Românească) – și scrie bine. Are față de noul moment al opțiunilor selective destule rezerve, motivând, firește și firesc, cu metamorfozele propriului gust și cu schimbările din aerul epocii. Dar recunoaște, fără… Citește mai mult
Ruxandra Cesereanu Este Clujul un oraș îndeajuns de misterios și pitoresc încât să devină o aventură? Dar una liberă de sigle, scheme fățișe și formule. Este Clujul o matrice stilistică multiculturală ale cărei legende urbane se cuvin a fi cunoscute? De ce nu aș putea înfățișa un oraș nu doar prin istoria lui reală, ci… Citește mai mult
21 martie 2019. Ziua Internațională a Poeziei, anul septuagenar al revistei Steaua dar a fost și data din calendar în care „versurile” desenate ale unui histrion prin excelență s-au completat în cadrul unei discuții despre revistă și Clujul cultural de odinioară. Cine a fost protagonistul? Nimeni altul decât Octavian Bour, cel care a realizat… Citește mai mult
Adrian G. Romila se numără printre prozatorii noi remarcați de critică și receptat mai degrabă favorabil. După vîrstă nouăzecist, după debut douămiist, prin texte sfidînd orice înregimentare de acest gen. Altfel spus, autorul tipic al momentului. Îmi plăcuse ceea ce citisem anterior sub semnătura sa, așa încît noul roman, Apocalipsis, m-a atras nu doar… Citește mai mult
Ani de-a rândul, Dan C. Mihăilescu a fost „omul care aduce cartea”, în minutele acordate cu zgârcenie de un post de televiziune, dar minunat folosite de cititorul pasionat care trecea dintr-un univers imaginar într-altul cu o dexteritate și o plăcere ce se transmiteau imediat privitorului. Ajunsese – cum îmi spunea într-o zi cu neascunsă mulțumire… Citește mai mult
Proză românească extrem-contemporană Spre deosebire de metamorfozele din domeniul prozei, evoluțiile recente ale liricii au fost prompt cartografiate de critica literară autohtonă. Cu toate acestea, putem spune că trei sunt direcțiile principale ale prozei din postcomunism. Prima reprezintă, bineînțeles, o prelungire a tradiției postmoderne. Cea de-a două s-ar putea traduce, suficient… Citește mai mult
Aurel Rău JUCĂRII Povestașul Văzând că sunt om de poveste, mi-au spus toți povești, necrezând în ele. Și eu m-am apucat de povestit povestea lor, care-i și a mea, în care-am crezut. În care ei s-ar putea regăsi. Însăilări În ziua de Anul Nou am ieșit până la râu. Mestecenii sunt ciuntiți, pe care-i… Citește mai mult
Paul Varley a fost profesor emerit de istorie japoneză la Columbia University. Studiile și cursurile sale despre războiul Onin, restaurația imperială în Japonia medievală, samurai, istoria „drumului ceaiului” etc. l-au transformat într-una din principalele autorități americane în domeniul culturii și istoriei japoneze. Cultura japoneză (trad. Ruxandra Mărginean Kohno, Humanitas, 2017) a devenit în ultimul deceniu… Citește mai mult
Fontana di Trevi, cel mai recent roman semnat de către Gabriela Adameșteanu, conturează o trilogie, alături de Drumul egal al fiecărei zile (1975) și Provizorat (2010), o performanță în literatura noastră recentă. Dar nu o performanță superficială, o demonstrație că „iată, avem și noi așa ceva“, ci o performanță a continuității și maturității. Pentru… Citește mai mult
Lisel Mueller (n. 1924) s-a născut într-o familie germană care a fost obligată să părăsească țara din cauza sistemului nazist în 1939. Câștigătoare a numeroase premii de poezie (printre care merită amintite cele mai importante – National Book Award și Pulitzer), Mueller este consacrată ca una dintre cele mai importante voci ale poeziei americane contemporane.… Citește mai mult
Thriller-ul e bazat pe o punere în scenă a evenimentului. Cuvîntul nu numește, desigur, nuditatea faptelor sau catalogarea incidentelor așa cum ne-a obișnuit nișa mizerabilistă care se autoproclamă pe rețelele sociale și în spațiile cenaclurilor drept promotoarea unei întoarceri la viață sau la literatura autentică. Mai precis și mai puțin simplist, evenimentul numește articularea dintre… Citește mai mult
Transparența care dă titlul romanului lui Radu Vancu (publicat de Humanitas în 2018) are o triplă cauzalitate care erupe în acțiunile și poveștile ce interferează baroc-postmodern în carte: e o stare determinată de spaimă și anxietate; un mood determinat de epuizare și stress; și, finalmente, o dispoziție care stimulează revelația și iluminarea. Transparența devine astfel… Citește mai mult
În ultimii ani, ideile postumaniste au fost invocate de unii critici literari pentru a explora dimensiunile estetice ale poeziei recente, așezată, cu destulă imprecizie, sub semnul unui numitor comun – postdouămiismul (căruia, între timp, i s-au găsit și alte denumiri provizorii). De multe ori însă, postumanul și postumanismul s-au dovedit a fi doar niște noțiuni… Citește mai mult
Florina Ilis este un nume devenit de referință în proza românească de azi, ajuns în mai puțin de două decenii sub reflectoare reverberante pe o scenă literară îndeajuns de divers și de dens populată. S-a angajat mai tot timpul în proiecte ambițioase, începând cu Coborârea de pe cruce din 2000, apoi Chemarea lui Matei (2002),… Citește mai mult
În zilele de iarnă blândă ale anului 1989, când România părea că intră într-o primăvară grăbită și purificatoare, redactorii mai vechi ai revistei Steaua au făcut firesc un pas în întâmpinarea schimbărilor politice. Puține lucruri au fost de modificat la sumarul publicației noastre, cu excepția paginilor date tribut obligatoriu ideologiei comuniste, festivismului calp, pagini pe… Citește mai mult
Acum un deceniu aș fi început un text despre Radu Țuculescu vorbind despre condiția scriitorului provincial, marginalizat de către critică. Despre autorul de valoare care continuă să fie lăsat pe dinafară, căruia nu i se recunoaște, în mod suspect aproape, valoarea. Astăzi ar însemna să minți sau să ignori pur și simplu cronicile scrise recent… Citește mai mult
Autoportret în oglinda convexă (33) Ai (1947-2010) este una dintre cele mai interesante voci ale poeziei americane a secolului 20, câștigătoare, printre altele, a National Book Award în 1999. Prin texte care se folosesc din plin de mărci ale oralității și de povești familiale care provin, conform autoarei, dintr-un background multi-rasial, Ai a reușit… Citește mai mult
Cel mai recent roman publicat de Ovidiu Pecican (Lumea care n-a fost. O odisee în scrisori și documente moldovenești din prima parte a secolului al XVII-lea. Polirom, 2018) este amplasat, după cum ne arată transparent titlul, aproximativ în epoca în care literaturile europene au generat mari opere. În vreme ce în Anglia apărea Shakespeare și… Citește mai mult
Fata Morgana Nu e fata lui Morgan Freeman nici a unui vreunui alt american eventual om de afaceri celebru. Ea e fata Fortunei e fata destinului e fata sorţii mereu în mişcare mereu imprevizibilă totdeauna instabilă mereu cheltuitoare. Ea nu e o adulterină nu e labilă. Ea e fata pustiului fata soarelui. Ea e fata… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.