Este scriitorul de azi un marginal în lumea digitală (și digitalizată) de acum? Sau dimpotrivă ? (publicăm răspunsurile în ordinea sosirii lor la redacție) Robert Șerban Literatura și-a tot pierdut, treptat, treptat, din importanță, din puterea de seducție, din public, din susținători. În consecință, nici scriitorii nu mai sunt ce au fost pe când existau doar… Citește mai mult
Ruxandra Cesereanu Este Clujul un oraș îndeajuns de misterios și pitoresc încât să devină o aventură? Dar una liberă de sigle, scheme fățișe și formule. Este Clujul o matrice stilistică multiculturală ale cărei legende urbane se cuvin a fi cunoscute? De ce nu aș putea înfățișa un oraș nu doar prin istoria lui reală, ci… Citește mai mult
Al doilea volum al prestigiosului istoric și teoretician literar Mihai Zamfir, Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (Polirom, 2017), deschide probabil cel mai complex dosar al literaturii române, cel al literaturii interbelice. De la primul volum, care privește începuturile literaturii, perioada pașoptistă, postpașoptistă, marii clasici și gruparea Junimea, dar și simbolismul, cu alte cuvinte… Citește mai mult
Sub titlul Comunism Inc. (Editura Humanitas, 2017), Angelo Mitchievici şi Ioan Stanomir îşi împart spaţiul de investigare a trecutului literar recent, povestind noi „istorii despre o lume care a fost”. Nu sunt la prima asociere, căci împreună cu Paul Cernat şi-au mai adus aminte, reflexiv-critic, despre acelaşi univers, trăit la o altă vârstă, iar rezultatele… Citește mai mult
”În 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice din Cernobâl a explodat la 01: 23 noaptea.” Acesta este laitmotivul romanului Ioanei Nicolae, Pelinul negru (Humanitas, 2017), ca un anunț lansat în eter de pe o stație orbitală, ca o conștiință rea a întregii povești, un memento tragic. Explozia reactorului a eliberat în… Citește mai mult
Literatură și conștiință comunitară în epoca romantică, (Editura Univesității ”Alexandru Ioan Cuza”, 2016), cartea lui Doris Mironescu reia o interogație esențială, care a orientat cercetarea românească în ultimele două decenii: în ce fel textele fondatoare de literatură națională, literatura pașoptistă, postpașoptistă mai sunt relevante dincolo de semnificația fixării unor repere formale, a efortului de explorare… Citește mai mult
În continuarea anchetelor pe care le-am inițiat, de-a lungul ultimilor ani, pentru revista Steaua, propun o altă temă de dezbatere: practicile de consum cinematografic din timpul comunismului. Există mai multe prejudecăți despre cinematografia noastră din timpul regimurilor stalinist și ceaușist – iar două m-au preocupat în mod deosebit. Prima este aceea că… Citește mai mult
l Vlad Zografi a fost fizician atomist la nivelul celei mai avansate cercetări ca și Ernesto Sabato și tot ca el s-a despărțit de fizică la un moment dat pentru a scrie literatură așa cum Thomas Pynchon s-a despărțit de fizica studiată la Cornell University pentru a se înrola în armată și apoi pentru… Citește mai mult
Opera de teoretician și istoric literar a Andreei Răsuceanu s-a dezvoltat concentric din teza sa de doctorat, Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate, valorificată în cartea apărută în chiar în anul susținerii ei, 2009, la editura Vremea, cu titlul: Cele două Mântulese. Cercetarea autoarei a angajat și o vastă activitate de documentare privitoare la istoria urbană… Citește mai mult
Într-unul dintre studiile sale, André Bazin spunea că media de vârstă a unei direcţii estetice în cinematografie este în jur de 10 ani. Cu alte cuvinte, spre deosebire de curentele literare, cele cineamtografice sunt mult mai efemere, se epuizează mai repede. Dacă luăm ca reper Moartea domnului Lăzărescu al lui Cristi Puiu din 2005, primul… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.