Articole scrise de: Steaua 9/2023

Nunc est bibendum

Nunc est bibendum

                În sala mare este fum să-l tai cu cuțitul, fum și un miros acru, greu, de transpirație, de haine și corpuri nespălate, de băutură. Cei de acolo se obișnuiesc și nu mai simt duhoarea, doar fumul le irită ochii. Mulți sunt mușteriii casei și-și fac veacul acolo… Citește mai mult

Petru Poantă

Petru Poantă

Petru Poantă opera întodeauna cu migală, cu o atenție maximă nu pentru a face mari delimitări, ci pentru a impune mici despărțiri. Zvelt, aproape invariabil cu jeanși, cămașă albă și un sacou negru sau, mai des, o vestă cu tentă vînătorească (astăzi se spune tactică) de culoare întunecată, cu ochelari cu ramă groasă neagră, avea… Citește mai mult

I se spunea Petre

I se spunea Petre

(Petru Poantă desenat de Marin Sorescu) Bătăios, ironic, necruțător cu mediocritatea încrezută, dar apt de dialog, Petre avea o fire pasională, mai degrabă decât una rațională, vreau să spun una de poet, nu de critic.   Deși prenumele său era Petru, toată lumea, inclusiv soția, Irina, îi spunea Petre. Petru Poantă. Se născuse într-un sat… Citește mai mult

Petru Poantă, Fragmente

Petru Poantă, Fragmente

Nimic nu este mai straniu într-un ziar decât această rubrică, în aparență inofensivă și modest intitulată, Mica publicitate. Ea repre­zintă pentru mentalitatea bunului cetățean substitutul confortabil al bazarului de odinioară, mai fabulos însă, incredibil aproape, plin de haz, dar și cutremurător. Într-un spațiu restrâns, la un preț derizoriu, găsești aici de toate: vile, mașini, apartamente,… Citește mai mult

Pe urmele primului profesor universitar român

Pe urmele primului profesor universitar român

Între 1754 și 1760 iezuitul român Ladislau Dobra din Zlatna a predat etică, drept natural, logică, metafizică, fizică generală și specifică, iar între 1767 și 1773 teologie la Universitatea Iezuită din Cluj.                 Cunoscând faptul că un număr însemnat de tineri români au studiat în instituțiile iezuite, putem presupune că printre aceștia se găsesc… Citește mai mult

Poeme de Gabriela Chiran

Poeme de Gabriela Chiran

  destin ții minte pauza de cafea? ce ți-a mai lăudat atunci un necunoscut abilitățile, rochia de cașmir, tinerețea – ai înțeles, după conferință, că fusese chiar ea, ocazia, în travesti însă dar tu ai ratat întâlnirea cu ocazia, mereu ziceai că-ți pune piedici întâmplarea acest mic detaliu existențial pe care unii filozofii îl nesocotesc… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.