Articole scrise de: Ștefan Manasia

Steaua 70 – o seară de poezie

Steaua 70 – o seară de poezie

Aurel Rău JUCĂRII   Povestașul Văzând că sunt om de poveste, mi-au spus toți  povești, necrezând în ele. Și eu m-am apucat de povestit povestea lor, care-i și a mea, în care-am crezut. În care ei s-ar putea regăsi. Însăilări În ziua de Anul Nou am ieșit până la râu. Mestecenii sunt ciuntiți, pe care-i… Citește mai mult

Infernul ca sinonim al Argentinei

Infernul ca sinonim al Argentinei

Cu ochii aţintiţi spre nord-est, către Europa modelor şi modelelor culturale, literatura argentiniană n-ar trebui deloc să aştepte benedicţiunea pontifilor parizieni, madrileni etc. Pentru că idoli ca Ernesto Sábato, Julio Cortázar, Abel Posse, Alejandra Pizarnik influenţează ei înşişi minţile cititorilor şi scriitorilor europeni din ultimele decenii. Asta pentru a nu mai evoca măreţia monstruoasă, exotismul… Citește mai mult

Like Someone In Love

Like Someone In Love

Ștefan Manasia continuă valul douămiiștilor care au reapărut cu volume noi în 2017 și, la doi ani după Cerul senin (Charmides, 2015), cel de-al cincilea volum al său, vine cu o carte de poeme de dragoste, Gustul cireșelor, publicată tot la editura Charmides. O carte despre care autorul spune că nu s-a cristalizat programatic, ci… Citește mai mult

Auto/re/construcție

Auto/re/construcție

M-am simțit întotdeauna extrem de confortabil în versurile acelor poeți care coboară emoția și afectivitatea pînă aproape de zero, la umbra rămurișului spectaculos al rațiunii, al speculației (filozofico-economico-religioso…), al divagației erudite, al (auto)ironiei crude și reci. Sentimentele – biete ierburi pipernicite. Inteligența narativă, anecdotica de tip istoria științei, comparatismul rafinat – un fel de bougainvillea… Citește mai mult

După Xanax

După Xanax

Stau în sufragerie și citesc. În lumina gri de noiembrie. O dimineață tîrzie/ înserare precipitată, un fascicul luminos lipsit de putere mitraliind corpul submarinului în care s-a transformat – pentru zile și săptămîni – imobilul meu. „am observat că suborganul care naște/ și întreține spaima stă în cap/ și că puterea lui crește pe măsură… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.