Filaret, Anatolie
lui Petru Răzvan și Pavel Romeo
sunt vii
oameni în stare
de multă sinceritate
învățați cu meseria
de a gusta laptele negru
al vieții
icre de știucă
ce-i drept n-au mâncat
ce-i drept nu s-au înstrăinat de arborele lor
genealogic nicidecum
s-au inițiat treptat
în gestica ferventă a unor
stări de fapt
au văzut ce s-a putut vedea și ce nu s-a
putut vedea
ei,
Filaret și Anatolie
un fel de Chiril și Metodiu
erau frați
și așa, frați, au rămas
într-o dimineață
când
pe urmă
au stat pe gânduri,
Doamne,
în limba unui nou Iov
au glăsuit.
Ca o păpușă de cristal zâmbind
Un zeu
de oțel
împietrit
ca mulți alți zei
un zeu bătrân fotografiat îndelung
de turiștii chinezi
o umbră patinată de timp
a cuiva care pleacă
dintr-un oraș mic într-un oraș mare.
*
Doar marius
era în zodia leu cu ascendent
în rac
și el era al nostru
dar asta nu ne-a împiedicat să ne facem
că plouă
*
Ea
s-a retras într-o singurătate
frenetică
iat-o acasă
stă ca într-un film mut
adâncită în moartea morții ei
cu răsuflarea tăiată
și atât de puțin prezentă
între timp în gânduri –
ea e atentă când trece tramvaiul
și fereastra de la cameră se cutremură
pe urmele zilei se așterne tăcerea nopții
calm luna pare nepieritoare
mă văd în oglindă
cu noaptea în cap
în ultima vreme toți au închis ochii
dar toți
și nimeni
dar nimeni
întotdeauna
viața nu va mai fi la fel
Un arbore
locuit
de păsări
fără de care nu există
nmic
întrucât de sigurătate se moare frecvent
