Balena lu’ Jacques Prévert,
balenă de cartier
À la pêche à la baleine, à la pêche à la baleine,
Disait le père d'une voix courroucée
À son fils Prosper, sous l'armoire allongé…
Jacques Prévert, La pêche à la baleine
– Să vânați balena-albastră, să vânați balena-albastră,
Le spunea duamna Primar
Speriaților școlari,
I-o idee, i-o idee, i-o idee foarte proastă.
Căci balena respectivă, căci balena respectivă,
Dac-o urmăriți pe mare
Când în față vă apare,
Vă va duce, vă va duce, vă va duce în derivă.
Balena-i monstru sinistru, după cum pe noi ne-nvață
Un adevărat magistru,
Respectiv duamna ministru,
Ce se află, ce se află, ce se află-aici de față.
Deci instrucțiunea noastră, deci instrucțiunea noastră
Este nu care cumva să
Invitați la voi acasă
Cetaceul ce se cheamă popular balena-albastră.
Fascinată de balenă – o reacție firească –
Eleva Harpon Andreea,
Premiantă, dintr-a treia,
Se întreabă cum ar face, cum ar face s-o-ntâlnească.
A-ntrebat prin cartier, prin vecini, prin bloc, prin lume,
Cine știe unde este
Cetaceul din poveste,
Însă nimeni, însă nimeni n-a pututsă o îndrume.
Se părea că nimănui de balena ei nu-i pasă,
Așa c-a pornit Andreea
(Atârna de gâtu-i cheia),
Abătută, abătută, abătută, către casă
Și-a intrat direct în baie să se joace de-a piscina…
A deschis un robinet
Și-a-nceput să curgă-ncet
Chiar balena, chiar balena, chiar balena cu pricína.
Mult s-a bucurat Andreea – mai că nu-i venea să creadă
Cum se prelingea pe țeavă,
Ca un gogoloi de lavă,
Chiar balena și cădea – fleoșteoloc! – la ea în cadă.
Ridicându-se pe coadă-n cada albă dintr-odată,
A grăit către Andreea
Cu mândrie, cetaceea:
– Află, draga mea copilă, că-s specie protejată
Și că pot, în consecință, să fac ce mi se năzare.
Pentru că mi-ai luat din cale
Țevi, conducte și canale,
Îți sunt foarte, îți sunt foarte, foarte recunoscătoare
Și sunt gata, și sunt gata să mă joc acum cu tine.
Dacăeștiși tu de-acord,
Sări în cadă, hai la bord,
Și-o să fie, și-o să fie, și-o să fie foarte bine!
Dintr-un salt a fost în cadă – dintr-un singur salt– Andreea
Și i-a spus Balenei: – Hai!
Hai să mergem, ce mai stai?
Hai să mergem, hai să mergem, până nu pierdem mareea!
Au ieșit, cutotcucadă, prinzid, de la eidin bloc.
Cetățenii de pestradă
N-aveau cum să nu le vadă:
– Jos de-acolo, jos de-acolo – le-au strigat – stați laun loc!
Însăele, însăele, însăele s-au tot dus –
Au continuatsă suie
Și-au strigatînjosdoar: – Nu e,
Nu e, nu e treaba voastră, dacă noi rămânem sus.
Au continuat să zboare la-nălțime tot mai mare
Și s-au dus și s-au tot dus,
În zbor lin, către apus,
Unde le-aștepta o mare…, unde le-aștepta o mare.
Au ajuns deasupra mării și au coborât cucada.
S-au lăsat din zbor în unde
Și-au plutit către niciunde,
Invincibila Armada, Invincibila Armada…
