LA TORRE CHE PENDEE NON CADE ICiò che sotto il sole si alzasotto la luna sempre crolla,le legende dei miei avi dicono così.Ed ecco qui uno scatto della pietrache mi contraddice,mi turba anche, come una chimera,come una speranza che può essere l’ultima,nata sull’orlo dell’abisso.A questa ti aggrappifin quando le tue ditadiventano bianche per tanto sforzo.IICome… Citește mai mult
Szabó Lőrinc este unul dintre cei mai mari poeţi maghiari din prima jumătate a secolului trecut. S-a născut la 31 martie 1900 la Miskolc. A decedat la 3 octombrie 1957 la Budapesta. Primele poezii i-au apărut în celebra revistă Nyugat în 1920. A debutat în 1922 cu volumul Föld, erdő, Isten (Pământ, pădure, Dumnezeu), după… Citește mai mult
Ascuțita nostalgie a verii Astăzi e despre ascuțita nostalgie a verii – dor tăind în piept în viscere și în zori – și parcă am uitat semnul cerșind ca un orb lumina și dragostea Aș vrea să pot păstra doar arta mea și arderile necontenite – astăzi insula mea fiind un vulcan ce mocnește… Citește mai mult
Ca florile, ca zareaCa florile, ca zarea când își ridică pleoapaprivind de sus în jos ori dimpotrivă cândse aud în Vale căprioarele plângândca ochii orbi ai serii, când se deschide groapaîn care cad ai nopții de nepăsare bulgăritot astfel se prăvale în nicăieri Mioapace poartă-n loc de rochii o rasă de călugăriși-n păr frunze de… Citește mai mult
Marele îndrăgostitAm fost un îndrăgostit atât de mare: mi-am umplutzileleAtât de mândru cu splendoarea laudelor Iubirii,Durerea, calmul și uimirea,Dorință nemărginită și totuși mulțumită,Și toate numele dragi pe care oamenii le folosesc,pentru a înșela disperarea,Pentru pâraiele confuze și nevăzute care ducInimile noastre la întâmplare în întunericul vieții.Acum, înainte ca tăcerea fără gânduri asupra aceleilupteSă se strecoare,… Citește mai mult
Vorbirea directă, tăcerea directă[fragment]&Spre limba maternă venimdin limba paternă – TăcereaDumnezeiască…&Homer nu a scris niciun rândSocrate nu a scris niciun rândÎn absența manuscriselorzeii îi ascultau în originaldupă care urmă evanghelistul exasperatde sărăcia cuvintelorși de cei fericiți săraci cu duhulalinat de îmbelșugarea tăceriipe când ajunsese să scrie resemnatcuprinsul testamentelor&Se isprăvi și guralivul Demostene…Îl credempe tăcerea-i de… Citește mai mult
pentru o incertitudine ideală Laviniei aici în emisfera sudică e toamnă la tine e primăvară îmi spui că ești în grădină aduni flori și mai știu eu ce pentru Pady te văd pe ecranul telefonului înconjurată de stânjenei și verdeață călătoria în timp e posibilă și acum o trăim amândoi… Citește mai mult
Nebunii sentimentali (după o piesă de Alain Souchon) De când am înțeles că fața imprimată pe poster rămâne în creier mai mult timp decât un zâmbet abia schițat ce dispare deja, am închis televizorul împreună cu toate amintirile mele de copil al generației MTV. Suntem nebunii sentimentali ai urbelor fotografiate, copiii ce… Citește mai mult
amiază zenit potent amiază fără umbră vreau clarobscurul să pot separa lumile ochi ce n-au văzut lumina mă fixează blițuri ricoșează din geamuri oarbe eroare de digitație degete extra afișează iconic gesturi bizare încerc să le sparg codul zâmbetele senine ascund bruxismul conștientizarea iluziei duce la derealizare pe suprafețe se… Citește mai mult
Filaret, Anatolie lui Petru Răzvan și Pavel Romeo sunt vii oameni în stare de multă sinceritate învățați cu meseria de a gusta laptele negru al vieții icre de știucă ce-i drept n-au mâncat ce-i drept nu s-au înstrăinat de arborele lor genealogic nicidecum s-au inițiat treptat în gestica ferventă a… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.