Eva Cosac – Poeme

Eva Cosac – Poeme

 

X

de dimineață pe tot parbrizul

îmi lipesc mâinile și las urme

smucesc volanul singură

în timp ce stau pe loc

îl obișnuiesc cu tot

până să pornesc

spre o fată care strigă

dă din mâini și stă în frig

se urcă lângă mine

plânge și mă roagă să verific ceva de sus

opresc tot și urc

deschidem podeaua unde sunt oameni morți

plânge și se dă cu capul de pereți

spune că nu știe cine o urmărește

și îi spun să urce cu mine în autobuz

eu n-am omorât niciodată un om

deși parbrizul meu e plin de urme

 

X

când nimeni nu îți spune

la mulți ani

de ziua ta

ciocolata nu se mai topește în gură

se transformă într-un guguloi cleios

îți vine să îți bagi mâinile adânc în urechi

și să le scoți

fără să le lărgești prea tare

când nimeni nu îți spune

la mulți ani

de ziua ta

nu ai cum să mai țipi

la niciun băiat din clasa ta

orice spune un profesor

o să te emoționeze

dar doar o să rămâi cu gura căscată

dacă moare sub catedră

când nimeni nu îți spune

la mulți ani

de ziua ta

toți cerșetorii sunt nerecunoscători

toți oamenii te vor mort

și niciun regizor nu te vrea în filmele lui

când nimeni nu îți spune

la mulțu ani

de ziua ta

îți pică inima pe jos

când te apleci

ca toată glazura de pe un tort

pe care oricum nu o să-l primești.

 

X

vreau să înot și să dau drumul la robinet

să dea pe afară cada în timp ce mă pup cu un siren

să mă unduiesc pe deasupra marginii căzii

pe care sunt desenate reflexii din becuri scufundate

ce frumos se vede lumina pe pereți

parcurg holul întunecos

mă întristează lumina de afară

mi-e frică să nu curgă apa pe sub ușa apartamentului

ciocăne vecina și îi fac semn pe vizor că poate să intre dacă vrea

intră pe sub ușa într-o mișcare modestă

vecina se pupă cu sirenul în cada mea

vreau să o ucid

sirenul meu se pupă doar cu mine

țip la ei și îmi intră apă în plămâni

continui să țip neauzită

și vecina se pupă cu sirenul meu

și plâng cu lacrimi care nu se văd în acvariul urban

mă lipesc cu gura de tavan și plâng și ud tavanul cu lacrimi care cad înapoi în apă

sirenul meu mă vede și mă trage de picior

nu mă uit la el

vecina pleacă la ea acasă

nu vreau să vadă bunica acvariul

scot dopul și se concentrează apa într-o pâlnie

coada sirenului meu e suptă de canal și înainte să se scurgă

îmi zice

așa-s sirenii, infideli.

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.