Onomastica prăjiturilor. Simbolism Un loc aparte în lumea rețetelor de prăjituri îl ocupă onomastica acestora. La fel ca în cazul numelor de persoane, numele de prăjituri arată aspirația, dorința, un nivel la care se dorește accesul, ele par a avea o încărcătură specială, chiar fără a se cunoaște formula nomen est omen se speră cumva,… Citește mai mult
Felul în care vorbim despre cinema ascunde o prejudecată invizibilă. Primul reflex este aproape întotdeauna același: „Ți-a plăcut?”. Nu „Ce ai văzut?”, nu „Ce ți-a rămas din el?”, ci dacă ți-a plăcut. De parcă valoarea unei opere ar putea fi rezumată la un răspuns cu da sau nu. Formula „nu mi-a plăcut” a devenit atât… Citește mai mult
Bulversarea climatică ce o trăim în ultimele decenii devine cu siguranță un destabilizant refren al partiturii cotidiene. La știri, de-a lungul scrolării permanente, se perindă victimele umane și non-umane din incendii nemiloase, din valuri de căldură sau inundații neașteptate. Ceea ce părea un pericol îndepărtat se anunță și face semne chiar de după colț, în… Citește mai mult
Conceptul la care trimite titlul cărții lui Anton Jäger (Hyperpolitics: Extreme Politicization Without Political Consequences [Hiperpolitica: politizare fără consecințe politice], 2026) ar trebui să circumscrie mare parte din realitatea politică contemporană. Și, într-un fel, o face – problemele apar când autorul renunță la evidențierea distincțiilor (cruciale, aș zice) dintre bazele și efectele politicilor de stânga… Citește mai mult
Dragă Dane, ce a mai rămas de spus despre Caragiale după Șerban Cioculescu? Mai sunt posibile noutăți critice în domeniu? Din întrebarea ta, dragă Ovidiu, noutățile ar avea drept subiect același corpus de opere caragialiene: cu alte cuvinte, ce se mai poate spune față de ce a spus ilustra critică interbelică în legătură cu o… Citește mai mult
Geo făcea parte dintr-un respectabil Cenaclu al elevilor bucureșteni, condus de profesorul Tudor Opriș. Acest jovial domn cu vocație de magistru (binecuvântată fie-i memoria!) avu inițiativa de a-și purta discipolii într-un turneu / schimb de experiență cu comilitonii liceeni de la Iași și Cluj. Ajunși în bimilenara urbe transilvană, junii oaspeți din capitală și amfitrionii… Citește mai mult
Printre autorii care mi-au ieșit în ultimii ani din minte se numără din păcate și Flavia Teoc. Spun „din păcate” nu doar pentru că sînt prieten cu autoarea, ci și pentru că o citeam cu plăcere. Cunoscută mai ales ca poetă, cu un ton discret, în pasteluri delicate, m-a surprins în 2009 cu un roman… Citește mai mult
De îndată ce și-a depus mandatul de cronicar și și-a golit sertarele de foiletoanele rămase, Gheorghe Perian a și dat semne clare că pentru el epoca foiletonistică s-a încheiat și că începe epoca studiilor serioase, castaliene, fără frivolități. Pînă să-și ia habilitatul și să fie acreditat deplin între universitari, a mai făcut o demonstrație de… Citește mai mult
„Gândul de a scrie o carte despre literatura română postmodernă l-am avut pentru prima dată în 1985, când revista Vatra mi-a acceptat o rubrică personală, Poeți ce vin, în spațiul căreia am putut să comentez, timp de un an de zile, câteva dintre volumele de început ale scriitorilor «optzeciști». Scrisesem și mai înainte, în paginile… Citește mai mult
Stimate domnule Adrian Popescu, în 24 mai ați împlinit 79 de ani. Ați pus la cale ceva special? Nu, am petrecut ca întotdeauna cu familia. În orice caz, am fost copleșit, acesta-i cuvântul, copleșit de atâta simpatie din partea confraților. Și m-am întrebat ce vor face prietenii aceștia mulți și grozavi când va fi, dacă… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.