Ovidiu Pecican: O discuție despre romanul Theodoros al lui Mircea Cărtărescu poate începe întrebând: nu cumva în acest roman Mircea Cărtărescu încearcă o unificare a imaginariilor, aducând din mai multe direcții formule imaginative concurente/ complementare și împletindu-le într-o singură carte? Victor Cubleșan: Cred că Theodoros este, poate, cel mai cărtărescian dintre creațiile lui Mircea Cărtărescu… Citește mai mult
Despre miezul lucrurilor: Ovidiu Pecican de vorbă cu Irina Petraș – Dragă Irina, tradiția clasicității, moștenirea greco-latină, privilegiază, printre alte specii literare enkomion-ul, elogiul. În cultura noastră de azi unii fug de el cu orice preț, socotindu-l compromis pe termen lung de abuzurile Epocii de Aur, alții regretă că nu este îndeajuns de… Citește mai mult
Desigur, Scriitorul vorbește mereu despre sine. Nu este nicio noutate să susții că și atunci când descrie un peisaj, când evocă o bătălie sau discută despre terți, el o face în nume propriu, dinspre propria sensibilitate și înțelegere a lumii, cu bagajul de acuratețe, imaginație și autoritate de care dispune. Totuși, în vara acestui an,… Citește mai mult
Dragă Marian Sandu, în ce fel se întâlnește sculptura cu pictura în modelarea personajelor din teatrul de păpuși? Este meseria scenografului și a creatorului de păpuși pentru scena cu marionete și bibabo rezultatul unui efort de sinteză? Construcția unui proiect trebuie să pornească de la ceva ce îmi place foarte mult. Poate să fie locul… Citește mai mult
– Stimate Domnule Mircia Dumitrescu, „Când eşti tânăr, te crezi mai bun ca Leonardo, bătrânețea mai taie din vârful nasului”. Este senectutea un timp al reculegerii modeste sau unul al bilanțului triumfal? – Confucius scrie în capitolul cărții Arta de a fi magister: un magister transmite, nu inventează, folosind tradiția cărților vechi la fel ca… Citește mai mult
Stimate domnule Vasile Igna, Cartea din vis, care însumează poemele scrise de dvs. între 1969 și 2019, este chiar cartea visată? Care e diferența, dacă există vreuna, dintre proiecția onirică a poeziei și transpunera literară a imaginarului? Cartea din vis, titlul în sine, nu are nicio conotație axiologică. E un titlu ca oricare altul, cu… Citește mai mult
În preajma finalului de secol al XIX-lea și de început al veacului următor, când G. Ibrăileanu își scria Spiritul critic în cultura românească, viziunea critică asupra culturii noastre transpărea distinct și programatic, încă din titlu, doar din volumele – notorii – ale lui Titu Maiorescu intitulate Critice. Față de ele, raportarea lui Ibrăileanu se plasează,… Citește mai mult
Este scriitorul de azi un marginal în lumea digitală (și digitalizată) de acum? Sau dimpotrivă ? (publicăm răspunsurile în ordinea sosirii lor la redacție) Robert Șerban Literatura și-a tot pierdut, treptat, treptat, din importanță, din puterea de seducție, din public, din susținători. În consecință, nici scriitorii nu mai sunt ce au fost pe când existau doar… Citește mai mult
În veacul al XIX-lea cultura română s-a trezit cu o experiență și o genealogie ambiguă, fiind „bătrână în oralitate, dar tânără în scripturalitate”. De aici – și din implicita considerare a culturii în vernaculară ca unica formă autentică de cultură română, perspectivă favorizată de afirmarea impetuoasă a națiunii moderne și a crezului național – și… Citește mai mult
Cărțile de sertar – în accepțiunea consacrată, de cărți imposibil de tipărit sub regimurile de dictatură care s-au succedat în ultimul secol în România datorită implicațiilor lor politice și ideologice, ori pe urma unor estetice neconforme cu normele instituite și acceptate – s-au mai înmulțit, de curând, cu un titlu. Jurnalul ultimilor ani. 1938 –… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.