Articole din secțiunea: istorie literară

Scriitorul elvețian Hugo Marti și românii

Scriitorul elvețian Hugo Marti și românii

„N-am putea, oare, să revendicăm pentru noi pe acest scriitor? Am avea un autentic poet și un mare scriitor mai mult.” Așa își încheia Lucian Blaga prefața la traducerea operei elvețianului Hugo Marti Intermezzo românesc.Cartea amintirii, în 1931. Relațiile culturale româno-elvețiene au cunoscut o dezvoltare excepțională în perioada interbelică. Meritul ridicării acestora la un nivel… Citește mai mult

Despre o nuntă de pomină care a avut loc în cetatea din Gilău, în anul 1702 (Fragment din Apor Péter, Metamorphosis Transylvaniæ, 1736)

Despre o nuntă de pomină care a avut loc în cetatea din Gilău, în anul 1702 (Fragment din Apor Péter, Metamorphosis Transylvaniæ, 1736)

Opera literară din care publicăm, în traducere, un capitol, a fost finalizată în 1736. Autorul, baronul Péter Apor din Turia de Jos, s-a născut în 1676. Pe atunci Transilvania era un principat care – dacă își plătea tributul către Poarta Otomană – putea să trăiască după propriile legi sub sceptrul bătrânului principe „regnant” Mihail Apaffi.… Citește mai mult

Poezia Școlii Ardelene

Poezia Școlii Ardelene

Un succint excurs asupra literaturii Școlii Ardelene ne edifică asupra faptului că scrisul beletristic se situează pe aceleași coordonate valorice cu opera istorică și lingvistică iluministă, nefiind un simplu violon d’Ingres. Poezia, îndeosebi, a captat interesul iluminiștilor transilvăneni, polemiști și meditativi deopotrivă, care invocă, asemenea însinguratului Ioan Budai-Deleanu, acea „musă care oarecând au cântat lui… Citește mai mult

Marea mirare a lui Voltaire

Marea mirare a lui Voltaire

Un schimb epistolar, petrecut în 1739, între Voltaire și prințul Antioh Cantemir, reflectă preocupările erudite ale lumii culte în secolul al XVIII-lea. S-a vorbit mult, în mediul specialiștilor, și, mai mult, în cel al nespecialiștilor, despre celebra corespondență dintre Antioh Dimitrievici Cantemir, fiul Principelui Dimitrie Cantemir, și marele Voltaire, reconstituită, cel mai adesea, din citări,… Citește mai mult

Pe urmele primului profesor universitar român

Pe urmele primului profesor universitar român

Între 1754 și 1760 iezuitul român Ladislau Dobra din Zlatna a predat etică, drept natural, logică, metafizică, fizică generală și specifică, iar între 1767 și 1773 teologie la Universitatea Iezuită din Cluj.                 Cunoscând faptul că un număr însemnat de tineri români au studiat în instituțiile iezuite, putem presupune că printre aceștia se găsesc… Citește mai mult

Eminescu – o lecție de literatură

Eminescu – o lecție de literatură

În septembrie 1874 Mihai Eminescu părăsește Berlinul fără să-și susținut teza de doctorat, așa cum își dorise Titu Maiorescu. Se întoarce în țară prin Königsberg, Cracoviași Lemberg, pentru ca în aceeași toamnă să se stabilească la Iași, unde același T. Maiorescu îl numește director al Bibliotecii Centrale. Este în curând înlocuit de D. Petrino, care… Citește mai mult

Un volum din 1715 al Colegiului Iezuit din Cluj

Un volum din 1715 al Colegiului Iezuit din Cluj

În colecțiile Bibliotecii Széchényi a Ungariei, se păstrează un exemplar al volumului intitulat Prima Jesu Societas Claudiopolitana. De pe pagina de titlu aflăm că acesta a fost oferit de către iluștrii și respectabilii elevi ai clasei de retorică din Cluj (lat. Claudiopoli) noilor doctori ai Academiei Claudiopolitane, domnilor reverenzi, nobili și excelențe, cărora li s-au… Citește mai mult

Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.