Onomastica prăjiturilor. Simbolism Un loc aparte în lumea rețetelor de prăjituri îl ocupă onomastica acestora. La fel ca în cazul numelor de persoane, numele de prăjituri arată aspirația, dorința, un nivel la care se dorește accesul, ele par a avea o încărcătură specială, chiar fără a se cunoaște formula nomen est omen se speră cumva,… Citește mai mult
Felul în care vorbim despre cinema ascunde o prejudecată invizibilă. Primul reflex este aproape întotdeauna același: „Ți-a plăcut?”. Nu „Ce ai văzut?”, nu „Ce ți-a rămas din el?”, ci dacă ți-a plăcut. De parcă valoarea unei opere ar putea fi rezumată la un răspuns cu da sau nu. Formula „nu mi-a plăcut” a devenit atât… Citește mai mult
Bulversarea climatică ce o trăim în ultimele decenii devine cu siguranță un destabilizant refren al partiturii cotidiene. La știri, de-a lungul scrolării permanente, se perindă victimele umane și non-umane din incendii nemiloase, din valuri de căldură sau inundații neașteptate. Ceea ce părea un pericol îndepărtat se anunță și face semne chiar de după colț, în… Citește mai mult
Conceptul la care trimite titlul cărții lui Anton Jäger (Hyperpolitics: Extreme Politicization Without Political Consequences [Hiperpolitica: politizare fără consecințe politice], 2026) ar trebui să circumscrie mare parte din realitatea politică contemporană. Și, într-un fel, o face – problemele apar când autorul renunță la evidențierea distincțiilor (cruciale, aș zice) dintre bazele și efectele politicilor de stânga… Citește mai mult
Dragă Dane, ce a mai rămas de spus despre Caragiale după Șerban Cioculescu? Mai sunt posibile noutăți critice în domeniu? Din întrebarea ta, dragă Ovidiu, noutățile ar avea drept subiect același corpus de opere caragialiene: cu alte cuvinte, ce se mai poate spune față de ce a spus ilustra critică interbelică în legătură cu o… Citește mai mult
Geo făcea parte dintr-un respectabil Cenaclu al elevilor bucureșteni, condus de profesorul Tudor Opriș. Acest jovial domn cu vocație de magistru (binecuvântată fie-i memoria!) avu inițiativa de a-și purta discipolii într-un turneu / schimb de experiență cu comilitonii liceeni de la Iași și Cluj. Ajunși în bimilenara urbe transilvană, junii oaspeți din capitală și amfitrionii… Citește mai mult
Printre autorii care mi-au ieșit în ultimii ani din minte se numără din păcate și Flavia Teoc. Spun „din păcate” nu doar pentru că sînt prieten cu autoarea, ci și pentru că o citeam cu plăcere. Cunoscută mai ales ca poetă, cu un ton discret, în pasteluri delicate, m-a surprins în 2009 cu un roman… Citește mai mult
De îndată ce și-a depus mandatul de cronicar și și-a golit sertarele de foiletoanele rămase, Gheorghe Perian a și dat semne clare că pentru el epoca foiletonistică s-a încheiat și că începe epoca studiilor serioase, castaliene, fără frivolități. Pînă să-și ia habilitatul și să fie acreditat deplin între universitari, a mai făcut o demonstrație de… Citește mai mult
„Gândul de a scrie o carte despre literatura română postmodernă l-am avut pentru prima dată în 1985, când revista Vatra mi-a acceptat o rubrică personală, Poeți ce vin, în spațiul căreia am putut să comentez, timp de un an de zile, câteva dintre volumele de început ale scriitorilor «optzeciști». Scrisesem și mai înainte, în paginile… Citește mai mult
Stimate domnule Adrian Popescu, în 24 mai ați împlinit 79 de ani. Ați pus la cale ceva special? Nu, am petrecut ca întotdeauna cu familia. În orice caz, am fost copleșit, acesta-i cuvântul, copleșit de atâta simpatie din partea confraților. Și m-am întrebat ce vor face prietenii aceștia mulți și grozavi când va fi, dacă… Citește mai mult
Știind atât de bine să insufle cititorului îndemnul la lectură, cel dintâi volum al Cărților populare tratează Epoca influenței sud-slave, deoarece încă de la începuturile medievalității, românii au avut numeroase puncte de contact atât cu cultura venită din Bulgaria, cât și cu cea sârbească, prin intermediul cărora s-a instaurat la noi epoca slavonismului, prin ritual… Citește mai mult
(A VĂZUT)A văzut ceea ce ei n-au văzut.Deoarece ochii lor aveau luminile stinseluminau înăuntru precum cei ai cârtițeisfredelind țărâna zgrunțuroasă a nopții.Umbra unui soare de bazaltfruct al unor migrații de stele piticese brodise șirag la grumazul subțire al iernii.Și era încă noapte și era frigși alte asemenea vorbe-cârlig.Va trebui să te obișnuiești, i se spune.OK,… Citește mai mult
O revistă nu este doar un spațiu unde creația vie și prețuirea valorilor consacrate se livrează spațiului public pentru aducere la cunoștință, evaluare și întreținere a unui climat ce s-ar dori de efervescență culturală și spirituală. Ea este și un teritoriu de întâlnire a ideilor, poziționărilor, a judecăților de valoare și, de ce nu, chiar… Citește mai mult
TIFF-ul de anul acesta a început în prelungirea Festivalului de la Cannes, la trei săptămâni după ce Cristian Mungiu primea cel de-al doilea Palme d’Or pentru Fjord și după ce începuse să se răspândească vestea că filmul cel mai recent al lui Radu Jude, Jurnalul unei cameriste/ Le journal d’une femme de chambre, prezent și… Citește mai mult
Mi-e și foarte greu și foarte ușor să-l evoc pe mein lieber Freund Peter Motzan, acum, când se află în pragul rotunjirii deceniului opt al vieţii sale. Greu, fiindcă cifra aniversară mi se pare neverosimilă faţă de imaginea rămasă pentru totdeauna în mintea și sufletul meu, a colegului-confrate din anii foarte tineri ai cercului cât… Citește mai mult
Alexandra Ciocârlie a publicat câteva cărţi importante în sfera clasicismului greco-latin (Iuvenal, 2002, Și totuși, clasicii…, 2007, Cartagina în literatura latină, 2010, Ecouri ale clasicismului greco-latin în literatura română, 2013, În dialog cu anticii, 2014, În oglinda Antichității: scriitorii români și cultura greco-latină, 2016). Semnificativ mi se pare volumul Principi și scriitori în Roma antică… Citește mai mult
Filip Florian a fost încă de la debut un favorit al criticii și un prozator cu priză reală la cititorii români. Premiile – cam toate cele importante dintre cele care se decernează între granițele noastre –, cronicile și tirajele l-au impus ca un nume care contează. Recunosc, am fost printre cei foarte puțini care nu… Citește mai mult
Traducere de KOCSIS FRANCISKO SĂRBĂTOAREA(Az ünnep)Sărbătoarea începe noaptea,noaptea, ca să poți vedea răsăritul soarelui,ca să fii nevoit să vezi răsăritul zilei de sărbătoare,când aurora, cea numită cu degete purpurii,cu degetele-i rozalii face semn, împingespre noi visurile a două mii, a zece mii,a cincizeci de mii sau a cine știe câtor mii de ani;acesta va fi… Citește mai mult
Figura lui Musk pare să fie omniprezentă în mediul digital, reprodusă într-o succesiune de meme virale (deși nici mediile mai tradiționale și în scădere, cum ar fi televiziunea, nu-l ocolesc). Saluturi fasciste sau apariții cu drujbe pe unele dintre cele mai importante scene politice ale lumii, intrarea cu o chiuvetă în sediul recent-achiziționatei platforme digitale… Citește mai mult
Apariția unui prim volum din Jurnalul lui Radu Cosașu este o excelentă ocazie pentru o incursiune în laboratorul scriitorului, în zona variantelor și a însemnărilor care nu au mai fost culese în volumele definitive. Ironică, adesea caustică, reacția lui Cosașu față de clasici și de clasicisme nu exprimă teoretizări – dar permite să vedem felul… Citește mai mult
Într-o carte de interviuri care-și propunea să contureze limitele paradigmei istoriografice de la cumpăna dintre secolul al XX-lea și veacul în curs Maria Lucia Paralles-Burke își începea caracterizarea lui Carlo Ginzburg în felul următor: „Puțini istorici de astăzi sunt la fel de originali precum Carlo Ginzburg, puțini scriu la fel cum o face el și… Citește mai mult
Drepturile de autor asupra tuturor textelor de pe acest site aparţin redacţiei.
Orice reproducere neautorizată este interzisă.